15 Iunie – De unul singur
Un copil de cinci ani era foarte grav bolnav. Mama lui îl veghea stând nemişcată lângă patul său de suferinţă. Într-o zi, micuţul îi spuse:
-«Mamă, lasă-mă singur, pentru că vreau să vorbesc cu Isus.»
Mama ieşi, deschise uşa camerei şi, fără să o închidă, rămase să vadă ce se petrece. Copilul îşi dădu seama şi-i repetă:
-«Du-te, mamă, că vreau să fiu singur cu Isus.»
După o vreme o strigă:
-«Mamă, acum poţi veni. »
Niciodată mama nu avea să ştie ce a vorbit copilul ei cu Isus. La puţin timp după aceea micuţul avea să meargă în Cer.
Binecuvântate mamele, capabile să facă în aşa fel încât copiii, de foarte mici, să-l vadă pe Isus ca pe unul de-al casei. Ce izvor de bucurie şi de mângâiere vor găsi în prietenia cu El!
Toţi trebuie să cultivăm şi să îngrijim conversaţia şi prietenia cu Domnul. El ne-a numit „prieteni” şi vrea să fie prietenul nostru.
Prietenii se fac prin conversaţii. Eu vreau, într-adevăr, şi caut să fiu prietenul său?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu