duminică, 26 iunie 2011

Lumea prin ochii pacientului 98.001 de Norel Iacob

Nefericita moștenire a celor care conduc instituții în țara asta este că au de-a face cu prea mulți români pentru care trebuie să cheltui. Dacă s-ar putea reduce din stilou numărul de pensionari sau de bolnavi de cancer, sau dacă ar da Dumnezeu să scape țara de ei, ce prosperă ar fi România. Ce epocă s-ar naște și cât de iluștri ar fi managerii (sic!).


picture_1Suntem niște numere pe hârtiile managerilor, de parcă România ar fi o mare închisoare cu 22 milioane de români, 7 milioane de contribuabili, 5,5 milioane de pensionari, 700.000 de șomeri, 98.000 de bolnavi de cancer etc. Iar când managerul nu găsește soluții, pune obrazul la bătaie și le taie oamenilor din drepturi. Dacă sunt bolnavi de cancer le ia medicamentele gratuite din farmacii. Și cumva împușcă doi iepuri. Reduce și cheltuielile CNAS și, cu puțină șansă, reduce și numărul bolnavilor de cancer, ceea ce rezolvă problemele neașteptat de satisfăcător.


Pe 31 martie, Guvernul a interzis farmaciilor să mai elibereze tratamente injectabile pacienților bolnavi de cancer. Imediat după aceea, ministrul sănătății a inspectat programul național oncologic și a tras concluzia că va fi în general funcțional, cel puțin până la începutul lui iunie. Termen care s-a dus, și acum, în timp ce spitalele n-au ce le trebuie pentru pacienții de la oncologie, unii medici mai cu suflet sau conștiintă, sau poate mai cu orgoliu profesional, Dumnezeu știe, eliberează rețete gratuite pentru pacienți care merg și își iau medicamentele de la farmaciile cu circuit deschis.


Dar CNAS veghează și auditurile scot la iveală „fraudele”, care le sunt apoi imputate spitalelor, iar spitalele îi pun să plătească pe doctorii care au eliberat rețetele. Ultimul caz a fost zilele trecute la Craiova. Patru doctori trebuie să plătească 50.000 de lei, contravaloarea tratamentelor pe care le-au prescris unor pacienți. Și-au permis să încalce ceva (că nu sunt sigur că e legea) mai degrabă decât jurământul lor de medici care trebuie să îi ajute pe oameni.


„Mori!” Cam acesta e rezumatul pe care îl citesc printre rândurile unei asemenea știri. Toate încurcăturile pleacă de la amărâtul cu cearcăne pe lângă ochi și lipsit de păr din pricina citostaticelor, care își permite să ceară tratament gratuit, adică vrea să-și prelungească viața pe banii statului. „Mori odată!” sau mai patriotic spus: ”Pentru țară mori!” Bineînțeles că dincolo de rezumatul cititorului, managerii mai mari dau vina, și poate uneori îi pedepsesc chiar, pe cei mai mici, pentru că „nu e normal”. Dar nenormalitatea se validează singură în România de mulți ani. Și bolnavii, nu doar de cancer, suferă sau mor cu dreptatea dar fără ajutor.


Lucrurile stau cam așa: tratamentul pentru cancer e gratis doar dacă ești internat, dar niciodată nu vor putea fi internați toți cei 98.000 și nici măcar toți cei care au nevoie imediată de spitalizare. Și dacă s-ar putea, tot degeaba ar fi. Pentru că în unele spitale tratamentele pentru cancer nu sunt disponibile integral. Pacienții trebuie să cumpere de la farmaciile externe ce nu se găsește la farmacia spitalului. Deci e gratis, e sublim, dar lipsește aproape cu desăvârșire. Poate îmi scapă ceva dar eu am citit că programul național oncologic își propune să reducă numărul cazurilor de cancer, să îi trateze pe cei care au afecțiuni oncologice și să monitorizeze terapiile. Cred că dintre toate aceste obiective, îl realizează cel mai atent pe ultimul, dar în alt sens, mai sumbru, decât cel declarat.


Bine, bine, dar ce să facem dacă sunt mai puțini contribuabili decât bolnavi sau pensionari etc? Te poți pune cu matematica? Imposibilitățile aritmetice sunt la tot pasul, dar am învățat din experiență (păstrând cu luciditate proporțiile) că dificultățile ar putea fi depășite și că banii inexistenți sunt adesea în altă parte. Managerii trebuie să recâștige ce se fură, nu ce se plătește pentru bolnavi. Nu tai de pe listă beneficiarii tratamentelor, ci reduci corupția, a cărei absență ar vindeca România și chiar i-ar face iluștri pe lideri. Visuri, nu? Corupți vor fi mereu. Da, dar să fie mai puțini, pentru că se poate, după cum se vede la alții. Și, pentru început, să nu mai fie corupți cei care conduc instituțiile. Măcar ei să se ocupe cu cinste de ce le-a fost dat să facă. Să „moară pentru țară”, metaforic desigur. Contează și ca noi, contribuabilii, să nu mai furăm, dar cei care conduc nu trebuie să dea vina pe contribuabili, ci să-i câștige prin onestitate, să creeze un context în care mulți vor fi încurajați să plătească cinstit. Altfel metastaza corupției, în care dăm toți vina unii pe alții pentru propriul furt, va continua să curme viețile celor mai neajutorați. Și să nu se înșele nimeni, în fața unui cancer mulți dintre noi suntem neajutorați.


Apelul către autorități al membrilor Federației Asociației Bolnavilor de Cancer din România, dat publicității pe 8 iunie, a fost vizualizat de 201 ori (până în momentul scrierii acestui articol) pe site-ul Agerpres, în timp ce invitații emisiunilor de televiziune dezbat te miri ce scandaluri. E un indiciu al sprijinului care li se oferă bolnavilor de cancer. Oare doar din postura bolnavului de cancer nr. 98.001 am putea înțelege nevoia lor de a ști că nu vor muri mai repede doar pentru că sunt români?

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/blog/Lumea-prin-ochii-pacientului-98-001-3664.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu