luni, 30 mai 2011

Cuvântul sculptează!

30 Mai – Caşul din castron

Un anticar trecând prin faţa unei prăvălii şi văzu o pisică în vitrină, bând lapte dintr-o farfuriuţă mică. Îndată îşi dădu seama că era o farfurie veche şi de valoare. Intră în prăvălie schiţând un oarecare dezinteres şi ceru proprietarului să-i vândă pisica.

-«Îmi pare rău», spuse proprietarul, «însă pisica nu este de vânzare.»

-«Dar, vă rog,» insistă colecţionarul. «Am nevoie de o pisică în casă. Uite! Vă dau mai mult decât face.»

-«Bine, bine», spuse proprietarul prăvăliei luând banii.

-«Ah, dar… îmi puteţi da şi farfuria?», adăugă cumpărătorul. «Pare că pisica este foarte obişnuită cu ea.»

-«Îmi pare rău», răspunse proprietarul. «Nu vând farfuria. Îmi poartă mult noroc. Numai săptămâna aceasta am vândut zece pisici la un preţ foarte bun!»

Aşa cum se păcăleşte şoarecele punând caş în capcană, la fel neguţătorul îi păcălea pe colecţionari cu farfuria din care mânca pisica.

Câţi dintre cei care cred că-i păcălesc pe ceilalţi, rămân ei înşişi păcăliţi! Este faimoasa excrocherie cu lozul câştigător fals: e greu de ştiut cine este escrocul, cel care escrochează sau escrocatul?

Sunt sincer şi joc „curat” cu Dumnezeu şi cu ceilalţi?

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro