miercuri, 20 iulie 2011

Studiu: Lectura Bibliei influenţează major cititorul

Citirea zilnică a Bibliei are consecinţe vizibile asupra stilului de viaţă, asupra concepţiilor şi opiniilor cititorilor. Un nou studiu arată că o lectură frecventă a Bibliei influenţează major atitudinea cititorului vizavi de probleme morale, sociale şi politice.

Biblia

Profesorul Aaron Franzen, de la Baylor University, a realizat unul dintre primele studii care a investigat impactul social al lecturării Bibliei, informează huffingtonpost.com. El a descoperit că lectura Bibliei în mod regulat este unul dintre cei mai importanţi indicatori cu privire la atitudinile faţă de chestiuni de morală şi politică.

Franzen a ajuns la concluzia că lectura Bibliei îi conduce pe cititori nu doar la atitudini contra căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi contra avortului, ci îi determină să fie mai preocupaţi de evenimentele din spaţiul social şi din domeniul economic. Aproape jumătate dintre respondenţii care au declarat că deschid Biblia o dată pe an sunt de părere că autorităţile ar trebui să legalizeze căsătoriile gay. În schimb, doar 6% dintre cei care citesc Biblia de câteva ori pe săptămână împărtăşesc opinia că homosexualii şi lesbienele ar trebui să aibă dreptul să se căsătorească. Majoritatea celor care citesc Biblia regulat sunt împotriva căsătoriilor de acest gen.

Cu cât obiceiul de lectură a Bibliei implică o frecvenţă mai mare (de la „o dată pe an" la „o dată pe lună" sau „de câteva ori săptămânal"), cu atât mai mare este probabilitatea ca un creştin să spună că un bun cetăţean trebuie să fie interesat de dreptatea socială şi economică. De asemenea, studiul a arătat că persoanele care citesc Biblia frecvent sunt mai înclinate să susţină că un bun cetăţean nu exagerează în privinţa consumului de diferite bunuri - o atitudine anticonsumerism.

Persoanele care lecturează frecvent Biblia sunt mai înclinate să respingă legile care permit avortul, pedeapsa cu moartea, pedepsirea brutală a infractorilor sau extinderea autorităţii guvernului în lupta împotriva terorismului.

Atitudinile vizavi de raportul dintre ştiinţă şi religie sunt mult îmbunătăţite în cazul celor care citesc tot mai des Biblia. Cu cât lectura Bibliei este mai frecventă, cu atât cititorii sunt mai puţin înclinaţi să creadă că religia creştină şi ştiinţa sunt incompatibile.

Mulţi oameni trăiesc cu impresia că ştiu despre ce este vorba în Biblie şi că citirea ei în mod consecvent este doar o „activitate lipsită de sens", crede Franzen.

„Cred că, în mod frecvent, oamenii ajung la convingeri noi sau descoperă nuanţe noi în ceea ce ştiau deja", a declarat antropologul James Bielo, de la Miami University. Acesta consideră că rezultatele studiului lui Franzen nu sunt atât de surprinzătoare şi consideră că, mai interesant decât faptul că lectura Bibliei poate să îi influenţeze pe creştini în concepţiile lor de viaţă, este răspunsul la întrebarea: Câţi creştini citesc Biblia suficient de des încât aceasta să facă o diferenţă în viaţa lor?

(Foto: catholic-convert.com) Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stiri/Studiu:-Lectura-Bibliei-influenteaza-major-cititorul-3866.html

Cuvântul sculptează!

20 Iulie – A comanda şi a executa

Napoleon Bonaparte oferea o petrecere cu ocazia acordării titlului de duce de Otranto imperturbabilului Joseph Fouché, temutul creator al serviciilor secrete şi poliţieneşti franceze. Voind să pună la încercare impasibilitatea acestuia o chemă pe cea care era, la acel moment recenta sa soţie, Maria Luisa de Austria, şi îi spuse:

-«Ascultă Fouché, nu dumneata ai fost unul dintre cei care au votat în favoarea pedepsei cu moartea împotriva lui Luis al XVI-lea, unchi al, acum soţiei mele şi împărăteasă a dumitale?»

Iar implacabilul Fouché, la fel de imperturbabil ca întotdeauna, îi spuse cu glas blând dar desluşit:

-«Da, Maiestate: amintiţi-vă că acela a fost primul ordin al dumneavoastră pe care l-am împlinit şi primul serviciu pe care vi l-am făcut…»

Cine este mai vinovat: cel care plănuieşte şi comandă sau cel care execută ceea ce i se comandă? Este foarte frecvent ca cine plănuieşte şi comandă – adevăratul responsabil – să descarce apoi responsabilitatea pe umerii celui care a executat ceea ce el plănuise.

Suntem responsabili de faptele noastre, însă, într-un fel, suntem responsabili şi de faptele acelora pe care i-am putea ajuta să facă binele în loc de a face răul. Omisiunile noastre s-ar putea transforma într-o responsabilitate extraordinară.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro