duminică, 28 august 2011

Sfârșit de concediu - Tehnici de supraviețuie DE Alina-Kartman

Sentimentul că viața în vacanță este viața adevărată, viața bună, în timp ce rutina zilnică este o mașinărie artificială care ne consumă existența nu mi-a fost străin nici mie. Dar am învățat câteva trucuri de depășit șocul de sfârșit de vacanță, pe care le împart cu voi.

bartsimpsonblackandwhite_400Planifică vacanța dinainte. Un sfert din frumusețea vacanței este perioada din apropierea ei, când miroase a eliberare de griji și zilele frumoase stau neîncepute înainte. Organizând timpul, te asiguri că profiți din plin de el și elimini insatisfacția că ai fi mai putut face și alte lucruri dacă nu ai fi lenevit confuz câteva zile.

Privește sfârșitul vacanței în față, înainte să înceapă. Te va ajuta să îl vezi mai rațional când vei fi în miezul lui. Nu lăsa neocupată perioada imediat următoare vacanței. E bine să îți fixezi dinainte responsabilități plăcute la întoarcere, ca să nu ai ocazia să jelești.

Profită întotdeauna de drumul de întoarcere. E un timp excelent pentru a revizui în minte experiențele din vacanță și pentru a face „rezoluții post concediu". Am adoptat deseori schimbări importante ca urmare a unor hotărâri luate pe drumul de întoarcere acasă.

Despachetează cum ai ajuns. Cu cât trolerul dispare mai repede din câmpul vizual, cu atât te vei simți mai bine. Amânarea prelungește sentimentul de „între două lumi".

Încearcă să fii împăcat cu faptul că unii dintre prietenii pe care i-ai lăsat acasă nu sunt interesați de expediția ta de vară. Nu insista să le povestești sau să le arăți poze dacă vezi că nu au interes pentru așa ceva. Găsește mai degrabă oamenii care gustă astfel de relatări (poate mama ta? :-) ) și povestește-le lor.

Fii sensibil la nevoile celor din jur. Evită să stârnești invidia celor care și-ar fi dorit să meargă în locurile pe care le-ai vizitat tu, dar nu au putut. Ține de bunul simț ;-)

O vacanță reușită este una din care te întorci recreat, nu obosit. Ideal este ca revenirea din vacanță să fie un val de prospețime care să te ajute să îți reiei viața cu avânt, cu idei inovatoare și cu mai multă energie. Și da, se poate. Tocmai m-am întors din concediu.

PS: Pe undeva mi se pare că întoarcerea din vacanță se poate compara cu șocul cultural invers. Toată lumea știe despre șocul cultural. (Cei cărora expresia le e străină vor recunoaște sigur fenomenul pe care îl descrie.) E vorba despre dificultatea de adaptare la o cultură străină, care lovește adesea sub forma unei temeri puternice de a interacționa cu mediul nou. Se întâmplă de obicei persoanelor care se duc să locuiască într-o țară străină, cu o cultură diferită de cea a țării din care provin.

Șocul cultural invers e ceva mai dificil decât simplul șoc cultural, fiindcă cei mai mulți oameni nu se așteaptă să se confrunte cu el. Așa se întâmplă că la întoarcerea dintr-o călătorie mai lungă într-o cultură străină, unii oameni simt reintegrarea în propria cultură ca pe o adevărată provocare. Experiența lui Scholti, un jurnalist german, este o lectură utilă în înțelegerea șocului cultural invers.


Sursa: http://www.semneletimpului.ro/blog/Sfarsit-de-concediu---Tehnici-de-supravietuire-4003.html

Cuvântul sculptează!

28 August – Zice, dar nu face

Medicul francez Bouvart, care a murit în 1780, ajunsese la bătrâneţe sănătos şi viguros. Unui prieten care îl întrebă care este secretul său pentru a se menţine atât de sănătos şi viguros, îi răspunse:

-«Am trăit mereu din reţetele mele fără a proba niciodată conţinutul lor.»

Dacă pacienţii acestui doctor ar fi cunoscut felul lui de a gândi şi comportamentul său, câtă importanţă şi ce încredere ar mai fi putut avea în reţetele sale? Cu siguranţă că o spunea în glumă deoarece, dacă ar fi fost în serios, şi-ar fi discreditat profesia exercitând-o în mod ipocrit.

Ceea ce în medicină este o glumă, în educaţie, de prea multe ori, este o realitate. Atunci când un tată sau un educator nu face ceea ce prescrie sau comandă fiilor sau elevilor săi, îşi discreditează munca, îi dezorientează pe cei care sunt educaţi şi merită tot dispreţul.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro