duminică, 4 septembrie 2011

Numarul 5 al revistei Stiinta si Tehnica va fi disponibil la chioscurile de ziare din 6 septembrie 2011.

Pret : 8.8 lei.

Cuprins Stiinta si Tehnica numarul 6:

  • Universul bizar al particulelor subatomice
  • Armele Viitorului
  • o analiză la rece, cu date statistice şi bazată pe numeroase cercetări a populaţiei umane
  • fotografierea Staţiei Spaţiale Internaţionale, în timp ce aceasta tranzita Luna, pe cerul României

Sursa: http://blogulcolectionarului.net

Cuvântul sculptează!

4 Septembrie – Greşeli

David, de patru anişori, îi pune întrebări mamei sale în timp ce aceasta este ocupată cu treburile ei:

-«Mamă, ceasul a bătut de cinci ori, ce oră este?»

-«Este ora cinci, fiule.»

-«Şi când bate de opt ori, ce oră este?»

-«Când bate de opt ori, este ora opt.»

-«Şi când bate de zece ori?»

-«Este ora zece, fiule.»

-«Şi când bate de treisprezece ori?»

-«Când bate de treisprezece ori, este cazul să-l ducem la reparat.»

Primei greşeli trebuie să-i afli un remediu. Ar fi absurd să aştepţi să bată de optsprezece ori. A aştepta înseamnă a mări dificultatea. Un proverb arab spune: „Cu cât mai mult întârzii în a-i expune medicului boala ta, cu atât vindecarea ei devine mai grea.”

Multe devieri şi aberaţii mari în viaţă şi-au avut originea în alunecări uşoare. Iuda a început furând din „ceea ce se punea în pungă” (In 12,6) şi a sfârşit prin a-l vinde pe Domnul. Normal că nu se cade dintr-o dată.

Trebuie să veghem asupra acestor greşeli care nu par importante: „Cine este vrednic de încredere în cele mai mici lucruri este vrednic şi în cele mari, iar cine este necinstit în cele mai mici lucruri, este necinstit şi în cele mari.” (Lc 16,10)

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Mai este timp pentru fericire

În ochii românului ale cărui cheltuieli se ridică la doar un sfert din nivelul mediu de cheltuieli ale unui cetăţean european[1] , a avea „de toate" (condiţie asociată de mulţi cu fericirea) pare, mai degrabă, un ideal îndepărtat. Deloc surprinzător, românii sunt unul dintre cele mai nefericite popoare ale Europei.

În sondajele recente legate de satisfacţia privind calitatea vieţii, România s-a clasat adesea pe ultimele locuri în topul fericiţilor Europei.[2] Poziţia aceasta este întărită constant prin creşterea numărului de români care suferă de depresie majoră. Numai în ultimii zece ani, conform unor date ale Asociaţiei Române de Psihiatrie Comunitară, numărul persoanelor care s-au internat din cauza depresiei a crescut de la 31% la 40% din numărul total al celor internaţi la Psihiatrie.

Fericirea la comun

Foto: 4.bp.blogspot.comImaginea reflectată de statistici relevă o realitate care, mai întâi, se cere asumată, pentru a-i putea schimba cursul: naşterea nu garantează dreptul la fericire. Cei care vor să fie fericiţi trebuie să acţioneze. Aceasta este opinia lui Richard Layard, un nume recunoscut în domeniul studiilor despre fericire[3], care spunea că în spatele fiecărei persoane fericite se află un proiect. Pentru a fi fericiţi, oamenii au nevoie de ţinte pe care să dorească să le atingă şi trebuie să întreprindă acţiuni pentru realizarea lor.

În acelaşi timp, Layard este de părere că „o societate nu poate prospera, dacă nu împărtăşeşte un scop comun. Urmărirea realizării de sine, aşa cum se întâmplă azi, nu va funcţiona. Dacă singura ta datorie este să obţii maximum de succes pentru tine, viaţa devine prea stresantă şi prea însingurată. Eşti pornit către eşec. În schimb, trebuie să simţi că trăieşti pentru ceva mai mare şi chiar şi numai acest gând va avea capacitatea de a te elibera de o parte din presiune."[4]

Teoria lui Layard nu este nouă. Biblia sugerează că proiectul principal al fiecărui om este cunoaşterea lui Dumnezeu, o prioritate care structurează în mod eficient toate celelalte obiective. „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra" (Matei 6:33, trad. Cornilescu). Reţeta fericirii prin căutarea binelui comun este descrisă de mii de ani în Biblie, care îndeamnă la dragoste faţă de Dumnezeu şi dragoste pentru semeni (Matei 22:36-42). Biblia învaţă, în numeroase forme, că realitatea cotidiană trebuie calibrată după coordonatele veşniciei.

Banii şi fericirea

Când vine vorba de lucruri care să se „dea pe deasupra", mulţi şi-ar dori ca banii să intre în această categorie. Deşi s-a împământenit vorba că „banii nu aduc fericirea", statistic este dovedit că cei mai mulţi oameni nu disociază fericirea de prosperitatea materială.[5] Layard atrăgea totuşi atenţia asupra unor studii care demonstrează că, de cele mai multe ori, la scurt timp după ce obţin mai mulţi bani, oamenii se obişnuiesc cu ei şi revin la acelaşi nivel de (ne)fericire la care se aflau înainte.

„Banii sunt ca sănătatea", explică scriitoarea americană Gretchen Rubin, pe unul dintre cele mai populare bloguri de dezvoltare personală.[6] „Dacă nu îi ai, lipsa lor îţi va spori nefericirea. Dacă îi ai, nu ţi se va părea că eşti mai fericit datorită lor." Explicaţia pentru acest tip de reacţie, spune Rubin, este că „nu lucrurile ne fac fericiţi, ci experienţele. Un om va fi mult mai fericit dacă investeşte bani mai degrabă într-o excursie decât într-o masă nouă de bucătărie." De asemenea, scrie Rubin, „oamenii sunt mai fericiţi atunci când cheltuiesc pentru a-i face pe alţii fericiţi", ceea ce înseamnă, de fapt, întreţinerea unor relaţii sănătoase. Apostolul Pavel pleda în acest sens prin celebra axiomă a lui Iisus: „Este mai ferice să dai decât să primeşti" (Faptele apostolilor 20:35). De asemenea, economisirea resurselor financiare contribuie sensibil la conturarea sentimentului de fericire. Rubin este de părere că a depune bani într-un cont de economii poate spori fericirea, datorită sentimentului de siguranţă care este hrănit de acţiunea responsabilă. Totuşi, o lege spirituală enunţată de Iisus avertizează: „Căci acolo unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta" (Matei 6:21). Dacă inima este legată de lucruri efemere, fericirea asociată deţinerii lor nu poate fi permanentă.


[1] Conform unei analize a ziarului Capital, cea mai săracă zonă a României este cea de nord-est, unde PIB-ul pe cap de locuitor este de 3.700 de euro, iar puterea de cumpărare este de doar 26% din media europeană.
[2] Dintr-un studiu realizat de Centrul de Analiză Strategică al guvernului Franţei, reiese că numai 9% din români se consideră foarte fericiţi.
[3] Domeniu interdisciplinar de studiu în ştiinţele sociale
[4] Richard Layard, Happiness: Lessons from a New Science, London, The Penguin Press, 2006, p. 234
[5] Richard Layard, Op. cit., p. 46
[6] www.happiness-project.com

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/revista/Mai-este-timp-pentru-fericire-3852.html