Unii spun că, pentru ei, sportul este o religie. Și nici nu știu cât de aproape este această afirmație de rădăcinile istorice ale competițiilor sportive. Mai ales în cazul Jocurilor Olimpice, aceste rădăcini sunt incontestabile, iar roadele lor se văd până astăzi.
Astfel, în Satul Olimpic există un centru multi-religios care găzduiește o cameră de plen și zone specifice pentru fiecare din cele cinci mari religii ale lumii, gestionate de reprezentanți ai acelor religii. Potrivit BBC, în fiecare locație unde se vor susține jocuri, va exista și o cameră pentru rugăciune.
În plus, nu mai puțin de 193 de capelani vor sluji nevoilor spirituale ale participanților la Jocurile Olimpice. „Avem mai mulți capelani musulmani, creștini - de la evanghelici la catolici, evrei - de la ortodocși la reformați," a explicat Canon Green, directorul serviciilor de capelanat multireligioasă în cadrul JO.
Cu 350 de candidați la postul de capelan, organizatorii au apreciat drept „sănătoasă" această deschidere pentru o raportare religioasă la competiția care urma să se desfășoare. „A fost sănătos pentru că nu am stat la o masă rotundă pentru a discuta despre ceea ce credem și ceea ce nu credem, ci am vorbit despre cum putem sluji mai bine în cadrul JO," a declarat rev. Canon Green.
Prezența reprezentanților religioși la JO a fost, încă din start, separată de ideea de prozelitism. „Capelanatul este aici pentru a sluji în timpul Jocurilor și a răspunde (unor nevoi, n.r.) - nu e vorba de evanghelizare," a notat Canon Green.
Societatea Biblică va oferi totuși gratuit Sfânta Scriptură spectatorilor JO, așa cum au făcut și în timpul Olimpiadei de la Beijing, din 2008. Diferența este însă că Bibliile de la Londra nu vor mai fi inscripționate cu logo-ul Jocurilor Olimpice.
Cu sportivi aderenți la nouă religii diferite, era numai normal ca organizatorii să ia în calcul necesitatea de a răspunde nevoilor religioase ale concurenților. Aceștia au ridicat diverse probleme legate de prevederile religioase pe care trebuie să le respecte. De exemplu indieni Sikh au cerut să poată purta turbane în ciuda faptului că acestea erau interzise din motive de securitate. Unii sportivi creștini au refuzat să alerge duminica. Sportivii musulmani au fost nevoiți să găsească o metodă de respectare a postului Ramadanului în ciuda solicitării pe care o implică JO. O noutate pentru competiție este faptul că femeile musulmane saudite au primit pentru prima dată permisiunea de a participa la olimpiadă.
Mergând înapoi pe cronologia relației dintre religie și JO, ajungem în 2008, când președintele israelian Shimon Peres a primit condiții speciale de cazare în Beijing pentru a nu fi nevoit să călătorească cu mașina în timpul Sabatului, ca să ajungă la ceremonia de deschidere a competiției. Peres va rata deschiderea JO anul acesta, findcă organizatorii de la Londra au refuzat să facă aranjamente speciale pentru a-l ajuta să nu calce Sabatul.
De fapt, relația dintre Jocurile Olimpice și religie a fost semnificativă încă din antichitate. La origine (776 î. Ch.), jocurile erau organizate în cinstea lui Zeus. Tocmai din cauza acestei încărcături religioase, împăratul Theodosius I (creștin) a decis să interzică jocurile în anul 393 (d. Ch.). Olimpiada a renăscut abia în 1896, în Atena, după ce un francez, Pierre de Coubertin, a reînnoit interesul publicului pentru competiția sportivă. Unii istorici numesc ce a făcut Coubertin nașterea unei „religii civile", bazate pe cultul corpului. Atletul devine un erou, un dumnezeu.
Coubertin însuși recunoștea, potrivit publicației Avvenire, că „prima caracteristică esențială a Jocurilor Olimpice, atât antice, cât și moderne, este să fie o religie... deasupra și din afara Bisericilor, o religie superioară a umanității."
Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stiri/Infrastructura-religioasa-a-Jocurilor-Olimpice-7006.html
JOCURILE OLIMPICE: Programul competiţiilor de la Londra. (Mediafax)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu