Cercetașii din România sărbătoresc 100 de ani de existență a asociației
În
perioada 27 Iulie- 1 August, pe plaja din Năvodari, va avea loc Tabăra
regională a Cercetașilor României -“Argonauții Tomisului”, în cadrul
evenimentului național “Centenarul Cercetășiei”. Organizația Națională
"Cercetașii României" este prezentă în peste 50 de localități din țara
noastră. Din anul 1993 este membră a Organizației Mondiale a Mișcării
Scout - World Organization of the Scout Movement (WOSM) care numără
peste 30 mil. de membri în 161 de țări. Deviza cercetașilor români este
'Gata Oricând!' (adaptarea locală a motto-ului “Be prepared” al
fondatorului, sir Robert Baden-Powell). La nivel mondial, printre
celebrităţile care în adolescenţă au fost cercetaşi (scouts), se numără
fostul component al trupei Beatles, Paul McCartney, fotbalistul David
Beckham, regizorul Steven Spielberg, regele Suediei Carl Gustaf
al-XVI-lea, fostul premier britanic Tony Blair, preşedintele american
George W. Bush şi fostul preşedinte francez Jacques Chirac. În Romania
interbelică Mircea Eliade, George Călinescu, Grigore Antipa, Arghezi,
Mina şi Nicolae Minovici şi Ion Raţiu au fost toţi cercetaşi.
Un articol de Mugur MURARU
În anul 2013 cercetașii din România sărbătoresc Centenarul Cercetășiei
Centenarul
Cercetășiei înseamnă sărbătorirea a 100 de ani de cercetășie în
România. Celebrarea propriu-zisă a Centenarului are patru etape: prima
etapă se desfășoară la nivel local, unde fiecare patrulă va trebui să
realizeze un proiect de dezvoltare comunitară, a doua etapă (27 iulie - 1
august) va fi de tabere regionale (9 la nivel național), care vor lăsa o
amprentă a trecerii cercetașilor pe acolo (marcare trasee turistice,
realizarea unui loc de joacă, etc.), după care din toate aceste 9 zone,
cercetașii se vor aduna în perioada 2-7 august la Evenimentul Național,
cu locația în București la Palatul Mogoșoaia.
Chiar au fost timp de 100 de ani cercetași în România?
Irina Eva Lițcanu
(Coordonatorul Centrului Local - Constanța “Cercetașii Marini”): “În
1913, primii cercetași români au explorat Munții Bucegi complet
independent, tot atunci formând primele patrule. În același an, 1913, a
fost ținută prima conferință despre cercetășie de către Vladimir
Ghidionescu, la liceul Lazăr. În 1937, regele Carol al II-lea a dat un
ordin de abolire a asociației cercetașilor. Un an mai târziu a
desființat toate partidele politice pentru a avea putere supremă.
Cercetășia Românească este reînființată în 1990, sub numele cunoscut azi
de “Organizația Națională Cercetașii României”, iar în 1993 este
reprimită în Organizaţia Mondială a Mişcării Scout, la a cărei fondare
participase în 1922.”
Metoda Scout
Activitățile
cercetașilor se bazează pe Metoda Scout, care este un sistem de
autoeducație progresivă, ce foloseste diferite instrumente educaționale
non-formale. Toate activitățile desfașurate au ca scop dezvoltarea
tuturor dimensiunilor personalității copiilor și tinerilor, urmărind
progresul fiecărui membru al grupului.
Irina Eva Lițcanu: “Nimeni nu poate spune cu siguranta ce informaţie va fi relevantă peste ani, când copiii noştri vor fi persoane adulte. Indiferent de domeniul de activitate pe care-l vor îmbrăţişa, capacitatea de a analiza şi de a recombina informaţia pentru a obţine răspunsuri cât mai diverse este una din condițiile “mersului înainte” şi principiului cercetășesc “gata oricând!”. Protejarea mediului înconjurător (pentru că un mediu nepoluat este necesar supraviețuirii umanităţii) poate fi învățată mult mai bine și pusă în practică, dacă teoreticul se îmbină cu utilul și totul se învață în natură.
Oricât de imaginativă şi fabuloasă ar fi mintea copiilor nostril, evoluția nu poate fi realizată decât în măsura în care ei sunt lăsați să își depășească singuri limitele, educația non-formală urmând a se realiza practic.”
Irina Eva Lițcanu: “Nimeni nu poate spune cu siguranta ce informaţie va fi relevantă peste ani, când copiii noştri vor fi persoane adulte. Indiferent de domeniul de activitate pe care-l vor îmbrăţişa, capacitatea de a analiza şi de a recombina informaţia pentru a obţine răspunsuri cât mai diverse este una din condițiile “mersului înainte” şi principiului cercetășesc “gata oricând!”. Protejarea mediului înconjurător (pentru că un mediu nepoluat este necesar supraviețuirii umanităţii) poate fi învățată mult mai bine și pusă în practică, dacă teoreticul se îmbină cu utilul și totul se învață în natură.
Oricât de imaginativă şi fabuloasă ar fi mintea copiilor nostril, evoluția nu poate fi realizată decât în măsura în care ei sunt lăsați să își depășească singuri limitele, educația non-formală urmând a se realiza practic.”
Gata oricând pe plaja Taberei Năvodari
Copii
între 11 și 18 ani, alături de liderii însoțitori veniți din toată țara
vor campa pe spațiul adiacent taberei Năvodari, aproape de plajă, unde
își vor întinde corturile. Organizatorii promit că în urma taberei va
rămâne un loc de joacă amenajat cu ajutorul creativității cercetașilor,
având ca material de bază lemnul și sfoara.
Irina Eva Lițcanu: “Activităţile practice desfăşurate în Tabăra “Pe urmele Argonauților” răspund în permanenţă la întrebarea copiilor: “Şi la ce-mi foloseşte?”. Fiecare provocare adresată patrulelor venite din toată țara se încadrează într-un cadru simbolic, care îi introduce pe participanți în mitologia și istoria locurilor în care se află. De exemplu, unul din jocurile pentru cercetași spune că Argonauții își încearcă norocul în labirintul Medusei, dar temându-se de împietrire, ei vor parcurge traseul legați la ochi, bazându-se numai pe simțuri, încredere și lucrul în echipă. În altă zi, Poseidon, înfuriat pe argonauți, se hotărăste să le pună la încercare abilitățile. Din cauza furtunii, unul din membrii echipajului se află în pericol în largul mării. El trebuie salvat cu aptitudinile lor cercetășești. Educarea spiritului de lucru în echipă şi a leadership-ului este esenţială, întrucật încă de la această vârstă copiii trebuie să se obişnuiască cu tehnicile simple de management ale unui proiect. Acestea generează un comportament ordonat care le va folosi atât în viaţa personală, cât şi în viitoarea viaţă profesională.
Irina Eva Lițcanu: “Activităţile practice desfăşurate în Tabăra “Pe urmele Argonauților” răspund în permanenţă la întrebarea copiilor: “Şi la ce-mi foloseşte?”. Fiecare provocare adresată patrulelor venite din toată țara se încadrează într-un cadru simbolic, care îi introduce pe participanți în mitologia și istoria locurilor în care se află. De exemplu, unul din jocurile pentru cercetași spune că Argonauții își încearcă norocul în labirintul Medusei, dar temându-se de împietrire, ei vor parcurge traseul legați la ochi, bazându-se numai pe simțuri, încredere și lucrul în echipă. În altă zi, Poseidon, înfuriat pe argonauți, se hotărăste să le pună la încercare abilitățile. Din cauza furtunii, unul din membrii echipajului se află în pericol în largul mării. El trebuie salvat cu aptitudinile lor cercetășești. Educarea spiritului de lucru în echipă şi a leadership-ului este esenţială, întrucật încă de la această vârstă copiii trebuie să se obişnuiască cu tehnicile simple de management ale unui proiect. Acestea generează un comportament ordonat care le va folosi atât în viaţa personală, cât şi în viitoarea viaţă profesională.