miercuri, 23 octombrie 2013

Aceasta este fosila care poate schimba din temelii istoria evoluției oamenilor?



Descoperirea recentă a unui nou set de resturi fosile aparținând unui individ din specia Homo erectus poate anula o bună parte din istoria convențională a speciilor umane. Este vorba despre unul dintre cele mai bine conservate cranii de Homo erectus, acesta fiind scos la lumină în situl arheologic de la Dmanisi, Georgia.
În fapt, craniul a fost recuperat încă din anul 2005, însă a fost nevoie de aproape 8 ani de analize și teste înainte ca oamenii de știință conduși de David Lordkipanidze, antropolog în cadrul Muzeului Național Georgian, să își poată publica opinia în revista de specialitate Science.
A fost botezat „Craniul 5”, asta pentru că este cel de al cincilea set de fosile identificate în situl de la Dmanisi, și totodată este cel mai bine păstrat lot de acest gen. „Toți indivizii de la Dmanisi au în jur de 1,77 – 1,8 milioane de ani vechime, însă Craniul 5 este deosebit de ceilalți tocmai pentru faptul că el deține singurul craniu complet și nedeformat al unui individ din acele timpuri”, declară Christoph Zollikofer, unul dintre autorii studiului, cercetător în cadrul Institutului de Antropologie din Zurich.
Deși au fost atribuite speciei Homo erectus, rămășițele descoperite la Dmanisi, singurele atât de vechi din afara Africii, reprezintă încă un mister pentru oamenii de știință. Cea mai populară ipoteză susține că ele aparțin unor indivizi din specia amintită, care au părăsit Africa și au urmat o linie evolutivă diferită. De asemenea, există și ipoteza conform căreia ele aparțin unei specii hominide total nouă, botezată Homo georgicus. Craniul 5 este cu atât mai bizar cu cât prezintă un mozaic de trăsături, unele specifice hominizilor străvechi, în timp ce altele par a fi ale unor hominizi mai avansați decât cei din timpul său. Însă problemele oamenilor de știință nu se opresc aici.
Cele cinci cranii sunt extrem de diferite, chiar dacă provin din același sit și din aceeași perioadă de timp (cel mai probabil, indivizii cu pricina au fost uciși de animale sălbatice și târâți în grota în care au fost identificați). Fapt care i-a determinat pe David Lordkipanidze, Christoph Zollikofer și ceilalți semnatari ai studiului să propună o ipoteză extrem de interesantă și de îndrăzneață. Aceștia susțin că toate speciile vechi de hominizi (Homo habilis, Homo rudolfensis, Homo ergaster și alții) nu sunt decât variații ale aceleiași specii, Homo erectus, drept urmare ele trebuie șterse din manuale și din cărțile de specialitate. Conform acestora, Homo erectus ar fi apărut acum circa 2,4 milioane de ani, ocupând ulterior Eurasia și generând linii evolutive separate.
Este o ipoteză care s-a lovit de un adevărat zid de proteste din partea paleoantropologilor din toată lumea.
Darren Curnoe, de la Universitatea din New South Wales, Chris Stringer de la Muzeul Național de Istorie din Londra, Ian Tattersall de la Muzeul American de Istorie Naturală, asta ca să numim doar câțiva dintre paleonatropologii de renume ai timpurilor noastre, neagă posibilitatea ca toate speciile vechi din linia evolutivă umană să fie unite într-una singură.
„Mulți cercetători au dificultăți atunci când trebuie să renunțe la ideea învechită că evoluția umană a fost una liniară. Însăși fosilele de la Dmanisi ne arată evoluția a exploatat și experimentat potențialul hominizilor la maxim. Pe de altă parte, studiul cu pricina face referire doar la craniu, pe când speciile hominide străvechi se diferențiază prin multe alte trăsături anatomice. Luați spre exemplu brațele lui Homo habilis, mult mai lungi, necesare cățărării în copaci, decât cele ale lui Homo erectus, un hominid care își ducea traiul pe sol, vânând sau fiind vânat”, afirmă Ian Tattersall.