vineri, 25 octombrie 2013

Aspiratorul viitorului curăță casa cu ajutorul unui roi de roboței zburători

Studentul columbian Adrian Perez Zapata a câștigat Design Lab 2013, cu un concept de produs care deocamdată și-ar avea locul doar într-un film SF: Mab, aspiratorul care curăță casa cu ajutorul a 908 roboți zburători.
Design Lab este un concurs de design industrial, organizat în fiecare an de Electrolux și care reunește concepte de produse ale studenților din toată lumea. Anul acesta, marele câștigător a fost un student columbian cu o imaginație debordantă și o viziune cel puțin interesantă.
qffqf
Mab este un robot care se va conecta la rețeaua wireless de curent electric (n-ar fi frumos să scăpăm pentru totdeauna de prizele de curent electric?) și detectează automat limba care se vorbește în locul respectiv pentru a comunica în mod direct cu stăpânii săi. Apoi, robotul trimite 908 de drone mai mici decât un deget pentru a scana apartamentul în care se află și pentru a se orienta ulterior. Apoi, micuțele zburătoare se întorc la robotul lor, în niște cavități speciale pentru a se conecta cu acesta și a-i comunica datele recoltate. Acesta a fost procesul inițial de instalare. Pentru curățare, va trebui să umpli un recipient cu un lichid special care conține odorizant, un agent pentru dezinfectare, dar și un compus nespecificat care adaugă vâscozitate lichidului. Dronele se vor alimenta cu acest lichid și vor porni apoi din nou pe „teren” pentru a face curățirea propriuzisă, ștergând pur și simplu suprafețele cu o picătură din acel lichid. Micuții roboței se întorc cu apa murdară – dar și cu energie în surplus, recoltată cu ajutorul micropanourilor solare instalate pe aripioarele lor – înapoi la robotul de bază unde o deșartă pentru a fi filtrată de acesta.
consumables1
Sună complicat, dar și simplu în același timp pentru că procesul automat reduce mult din grijile asociate cu curățarea efectivă a casei, dar și cu întreținerea aparatului.
Există deja microroboți care se pot coordona pentru a îndeplini diverse acțiuni în mod sincronizat, însă „docarea” lor la un punct fix cu atât de multă precizie este încă o problemă nerezolvată. Ar mai fi de luat în seamă și interacțiunea microroboțeilor cu obiectele și ființele din jur. Eu, de pildă, nu m-aș simți foarte bine dacă gâzele-robot mi-ar zumzăi pe lângă urechi sau ochi, iar reflexele mi-ar dicta să le strivesc între palme cu prima ocazie. În plus, ce se întâmplă dacă robotul te detectează ca fiind o suprafață numai bună de curățat?
SI AICI