sâmbătă, 2 august 2014

Să fii bun nu este imposibil...

Citind de curând o carte-interviu a Papei Francisc, am descoperit acolo la un moment dat o idee foarte interesantă ce, recunosc, nu o puneam în practică. Și iată ce spune Papa la un moment dat: „Când vin să se spovedească, îi întreb pe credincioși dacă dau de pomană. În general, ei răspund că da, și atunci îi întreb dacă se uită în ochii persoanelor care o primesc. Răspunsul cel mai curent este «nu știu». Continui să-i întreb: «Și atingeți mâna celui căruia îi dați de pomană?» Atunci se înroșesc la față, nu răspund. Pomana este un act de profundă generozitate omenească atunci când o dai pentru aproapele tău; acesta este sensul pomenii. Niciodată nu înseamnă a cumpăra”[1]. Am încercat acest mod de a vedea lucrurile și trebuie să spun că este ceva inedit. Știu că astăzi lumea se ferește de oamenii străzii, dar nu ar trebui ocoliți, unii dintre ei au o poveste extraordinară de viață care merită ascultată. Iar atunci când dăruiești ceva și primești un zâmbet, acela valorează infinit...
Provocarea de a scrie acest articol, vine de la Constantin!
Urmărește filmulețul următor...


Vezi și site-ul www.constantins.org




[1] Jorge Bergolio & Abraham Skorka, Despre cer și pământ, Ed. Curtea veche, București, 2014, pp. 46-47 (110).