luni, 27 aprilie 2015

În Franța localitățile nu vor mai purta nume de sfinți

de Luigi Santambrogio

Franța seculară a lui Je suis Charlie, a toleranței și a „trăirii împreună” multiculturale vrea să interzică sfinții și fericiții, din frumosul paradis al toponimiei. Obiectivul este acela de a elimina toate trimiterile la creștinism din comunele franceze, aproape 5000 la număr, care în numele lor conțin termenii: „saint”, „santo” sau „sainte”. Trebuie să fie redenumite deoarece prin numele lor insultă „o întreagă categorie de persoane”. Nu este clar dacă ghilotina cenzurii anti-creștine se va extinde și la numele străzilor, a cartierelor, a podurilor, a aeroporturilor sau a stațiilor de cale ferată. Această „redenumire” a fost cerută de către grupul „Laïcité et République moderne”, condus de către deputatul socialist Yann Galut și de către senatorul ecologist Esther Benbassa. Împreună au semnat acest raport și l-au trimis premierului socialist Valls.

Această veste uimitoare a fost dată de către săptămânalul francez „Minute” (www.minute-hebdo.fr), ziar de referință a dreptei religioase, condus de către Patrick Buisson, consilierul din umbră al lui Sarkozy în 2012. Raportul este intitulat într-o manieră deliberat ambiguă „Revizuirea toponimiei Franței în lumina trăirii-împreună”. Editorii vorbesc inițial despre o nespecificată „categorie de persoane”, care s-ar putea simți incomodată de creștinătatea numelor unor localități. Care este aceasta? Enigma este revelată puțin mai departe: „O parte tot mai însemnată a populației de origine musulmană este zguduită de numele unor localități din Franța, care reprezintă o epocă arhaică, în care identitatea Franței, se definea exclusiv sub semnul unui creștinismului triumfător și totalitar”. De aici imperativul politic și civil „re-laicizarea profundă a Republicii”, prin suprimarea acestor „denumiri discriminatorii”. O frazeologie, a comentat ironic săptămânalul, sugerându-ne că redactorii raportului „ar fi învățat mai mult de la anti-clericali decât de la preoți”.
    
Pentru a nu lovi comunitatea muslumană din Franța, și în numele sacrului „vivre-ensemble”, cei care propun această tendință din guvern vizează ca miciile localități din Franța să fie diferite de ceea ce ei consideră o boală mortală: creștinismul și cultura sa milenară. „Re-laicizarea” rimează cu reeducarea minții și a conștiințelor, a amintirilor și a semnelor materiale milenare, schimbând numele localităților și ale locurilor, așa cum s-a întâmplat cu Leningrad, Stalingrad, Hô-Chi-Minh-Ville, și alte exemple ale dictaturilor celor mai feroce. Care este costul acestei operațiuni de „redenumire”? Săptămânalul Minute vorbește despre suma de 3,4 miliarde de euro, reprezentând cheltuieli directe și indirecte. Sunt aproape 5000 de localități care și-ar pierde rădăcinile lor creștine: 3.927 încep cu „Saint” (10,7% din localitățile franceze). Cel mai popular sfânt este „Saint-Martin” (222 de localități), apoi „Saint-Jean” (170 de localități), și „Saint-Pierre” (155 de localități). Alte 471 de localități conțin termenul „Saint” în interiorul numelui, 334 încep cu „Sainte” (0,9%) și „Saintes”. Sfânta cea mai populară este „Sainte-Marie” (40 de localități), urmată de „Sainte-Colombe” (27) și „Sainte-Croix” (25).
    
Atunci când la Vendée au fost intersiză Ieslea de Crăciun, catolicii s-au mobilizat. Poate o vor face și acum. Din raportul anului 2014 al „Osservatoire de la christianophobie”, structură care face o recenzie în fiecare an despre atacurile anti-creștine, rezultă că pe teritoriul Franței au fost înregistrate 186 de acte de vandalism împotriva locurilor creștine de cult, profanări, incendii și atacuri informatice, astfel încât creștinii reprezintă comunitatea cea mai persecutată din țară. Dar de acest lucru, Republicii laicizate nu-i pasă. Ghilontina cade mereu pe aceleași capete.

Traducere: Liviu Ursu

Sursa:www.lanuovabq.it
Nu există ceva mai trist şi mai surprinzător decât faptul de a fi aflat şi de a constata încă o dată, în prezent, că Porunca Iui Christos: „Iubiţi-vă unii pe alţii”, este şi acum tot o Poruncă nouă.
Monseniorul Vladimir Ghika