miercuri, 16 septembrie 2015

NASA a dezvăluit detalii despre succesorul roverului Curiosity, care va explora planeta Marte

Detalii despre succesorul roverului Curiosity, care va explora planeta Marte în cadrul misiunii spaţiale "Mars 2020", au fost dezvăluite de NASA în cadrul unei reuniuni a oamenilor de ştiinţă americani, ce a avut loc în urmă cu câteva zile în California, informează 20minutes.fr.
"Nu se cunoaşte încă numele lui, dar începem să vedem cu precizie cu ce va semăna", se afirmă într-un articol publicat vineri pe site-ul Space.com. Jurnaliştii care lucrează pentru acest site cu specific ştiinţific au explicat, pe larg, în şapte paragrafe, caracteristicile tehnice ale viitorului rover - a cărui lansare este programată pentru anul 2020 -, ce îl vor face mai performant decât Curiosity.
Prezentăm mai jos o sinteză a principalelor caracteristici ale viitorului rover construit de NASA:
Un nou loc de coborâre
Avut pentru o vreme în vedere pentru misiunea Curiosity, craterul Jezero este locul în care noul rover marţian îşi va plasa "rotiţele" pentru prima dată. Savanţii cred că acest crater a adăpostit un lac în trecut şi, deci, ar fi putut să permită dezvoltarea formelor de viaţă.
O talie (puţin) mai mare
10 centimetri. În principiu, aceasta va fi mărimea care va face diferenţa între Curiosity şi succesorul său. Acesta din urmă va măsura 3 metri în lungime, în timp ce roverul american care explorează în prezent planeta Marte are o lungime de 2,9 metri. În ceea ce priveşte înălţimea şi lăţimea, dimensiunile vor rămâne aceleaşi.
Roţi mai bune
Jurnaliştii de la Science.com vorbeau într-un paragraf anterior despre "rotiţe", însă viitorul rover marţian va avea mai degrabă roţi mari şi foarte rezistente. Roţile lui Curiosity sunt într-adevăr destul de afectate, cu un grad de uzură mai mare decât se aşteptau specialiştii de la NASA.
Eşantioane ce vor fi aduse pe Terra
Oamenii au plasat mai multe obiecte pe Mrte, însă niciunul dintre ele nu a revenit pe planeta noastră. Şi, oricât de sofisticate ar fi aceste rovere, analizarea solului marţian în laboratoare veritable, pe Terra, ar aduce oamenilor de ştiinţă multe informaţii preţioase. Acesta este motivul pentru care roverul ce va fi lansat în misiunea "Mars 2020" va recolta şi va stoca o serie de eşantioane, pe care, însă, le va abandona apoi. Ele vor fi recoltate într-o bună zi, peste mai mulţi ani, într-o altă misiune spaţială, care nu a fost încă definită şi nici finanţată.
Pregătirea sosirii oamenilor pe Marte
Pentru ca astronauţii să poată să păşească pe planeta roşie, trebuie mai întâi reunite condiţiile care să asigure supravieţuirea lor. Succesorul lui Curiosity ar trebui să poată să analizeze praful din aerul marţian. Scopul: inventarea unui mijloc de a transforma resursele planetei roşii pentru a produce oxigenul de care au nevoie respiraţia umană şi alimentarea rachetelor-lansatoare.
Acoperirea unei suprafeţe mai mari, mai rapid
Noul rover dezvoltat de NASA va acoperi o suprafaţă mai mare decât Curiosity şi va face acest lucru mai repede. Nu viteza de deplasare a roverului va fi accelerată, ci capacitatea sa de a prevedea traseul de deplasare. Noul rover va pierde mai puţin timp calculându-şi itinerariul.
Trecerea de la lupă la microscop
În timp ce Curiosity forează în roci, le sparge pentru a le transforma în praf şi "priveşte" destul de rudimentar compoziţia lor, succesorul lui va analiza aceleaşi obiecte la nivel microscopic. Deoarece nimeni nu speră să descopere fosile de talie mare pe Marte, identificarea unor urme de microorganisme pare o posibilitate mult mai probabilă.
Cercetătorii care participă la misiunea Curiosity au descoperit deja indicii care dovedesc faptul că viaţa ar fi putut să existe pe Marte în urmă cu mai multe miliarde de ani, precum prezenţa din abundenţă a apei lichide, aşa cum dovedesc albiile unor foste râuri şi prezenţa de materii organice în craterul Gale, în care robotul american s-a plasat cu succes în august 2012.
Robotul Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.