luni, 23 ianuarie 2017

Încălzirea globală a făcut 2016 cel mai călduros an din toate timpurile

Anul 2017 - Anul poeziei



Cred că este deosebit de frumos să trăiești și să înveți mereu câte ceva nou. Din păcate, unii ne împotmolim în rutina zilnică și uităm să mai trăim...
De o vreme (2012) poate ați observat că public într-o pagină distinctă (aici) lecturile mele, cărțile care îmi trec prin mână, materiale care mă îmbogățesc cu fiecare pagină parcursă. Nu este o competiție acesta, este doar o dorință ascunsă de a-i atrage și pe alții în lumea lecturii. Facem tot mai puțini parte din club... 
Anul acesta am adus o modificare modului acesta de selecție și de lectură, respectiv mi-am propus să citesc mai mult în două domenii: poezie și muzicologie.
Poezia este o pasiune mai veche a mea (de pe la 11-12 ani), însă am ajuns la concluzia că nu poți să scrii poezie dacă nu și citești poezie. Nu înseamnă că nu ar exista oameni foarte pasionați de scris și care să aibă muza mereu aproape... bravo lor :), eu sunt altfel. Așa că mi-am propus ca în acest an să citesc între 70 și 100 volume de poezie tocmai pentru a aprofunda mai mult modul în care alții se exprimă prin intermediul rimelor de orice fel.
O altă noutate ce vreau să o adaug la acest program de lectură este faptul că voi publica lunar lista de lecturi din luna precedentă ca o invitație și mai pregnantă pentru lectură.
În principiu, ceea ce citesc începe să mă creioneze...
Mai spuneam că voi aborda și tematica muzicologiei, deoarece de câțiva ani lucrez la un material combinat, o noutate ce mi-a venit... să combin ideea de roman (poveste) cu muzica (să devină audio). Veți vedea la anul, dacă se va putea...
Cert este că și în ceea ce privește poezia, tot la anul (sau în anii viitori) se vor vedea roadele acestei investiții.
Apropos, dacă aveți cărți de poezie cărora vreți să le faceți aripi, eu le primesc cu drag! (cipriandeblaj@yahoo.com)
Și, pentru că ai citit până aici și vreau să îți mulțumesc pentru faptul că trăiești alături de mine în lumea virtuală, îți dăruiesc ultima poezie compusă:

Traducere…

Am în mine fraze
traduse de trecut
Umbrite mereu de sete
chiar lângă fântâna
tristă și-ndoliată
Surde-mi sunt din cauza zgomotelor
ce muscă buzele cuvintelor
Oarbe căutând în pustiu
de cetăți pline cu nebuni
Și-un aer catifelat
le îneacă cu lumina
venită din adâncurile
cele veșnice
ale vremurilor când
doar Paradisul fericea.

Un drum plin de fericire! 
Ciprian de Blaj