Recenzii - cărți personale

Aici găsiți câteva recenzii scrise despre cărțile publicate de mine!


O carte din suflet pentru suflet

      Tânărul teolog Ciprian Vestemean, în prezent masterand la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj, a publicat o nouă carte sugestiv intitulată Cuvântul sculptează, apărută la Editura Anamarol din București în 2009. Dacă la începutul cărții, ce însumează 128 p., se precizează clar care sunt intențiile autorului: „Dedic această carte întregii omeniri, căci pe toţi vreau să vă văd modele şi sfinţi! Spre Paradis! Nici o excepţie...”, pe coperta patru se dau lămuriri asupra titlului metaforic pentru care s-a optat: „Precum apa sapă în piatră galerii, o lustruiește ori sfarmă, la fel face cuvântul, care sculptează și poate naște din noi monștrii ori sfinți”.
      Această carte scrisă cu atâta gingășie, responsabilitate și profesionalism reprezintă un veritabil ghid de educație moral-creștină necesar îndeosebi tinerilor, dar și oamenilor maturi, indiferent de vârstă, sex sau profesie. Autorul meditează îndelung, îndemnând și pe cititori să procedeze la fel, și oferă sfaturi asupra castului divinității în viața noastră a tuturora aici pe pământ sau în lumea de dincolo. Se vorbește continuu despre credință, speranță și iubire. Se explică de ce se cuvine să-l iubim pe Dumnezeu și de ce trebuie să fim buni cu semenii noștri, indiferent dacă ne sunt prieteni sau dușmani. În vederea unei educații morale desăvârșite este recomandată Sfânta Scriptură, adevărată „miere pentru suflet şi gând ce îndulceşte viaţa spirituală şi invită mereu la iubire şi dăruire”. Unul dintre sfaturile date cititorului sună astfel: „cucereşte culmile sfinţeniei ca să te faci cetăţean al veşnicului Paradis! Demonstrează că poţi fi o rara avis a timpurilor noastre! Totul pentru Dumnezeu fiindcă El este totul”.
      Un alt pasaj din carte, cu adânci semnificații teologice, este următorul: „Cristos murind pe cruce pentru noi păcătoşii şi nerecunoscătorii, a făcut posibilă mântuirea, a ruinat iadul, şi, din perspectiva Lui nu se mai vede iadul, această stare este aleasă şi creată deliberat de către sufletele ce îl ignoră pe Dumnezeu. Murind şi înviind, Cristos a înmormântat moartea, a înfipt crucea Sa în mormântul morţii, adică a biruit. Prin Cruce Isus ne-a dus de mână spiritual pe fiecare în faţa pragului uşilor Paradisului, trebuie să avem voinţa să facem paşi, însă cel mai des, prin ispite şi păcate ne îndepărtăm şi înaintăm cu avânt
spre întuneric crezând că ne ascundem... Suflete al meu, nu da cu piciorul în şansa ce ţi s-a oferit…” În aceeași ordine de idei se mai spune: „CASA unde suntem cu adevărat ACASĂ este Împărăţia lui Dumnezeu, acolo ne vom găsi mereu în prezenţa Sfintei Treimi, acolo se găseşte singura împărăţie veşnică…”
      Dacă cineva vrea să se simtă mai liber, mai ușor, mai plin de spirit și de viață dumnezeiască  este necesar să se mărturisească Domnului prin intermediul unui „mesager”. „Acesta este preotul în Taina Sfintei Mărturisiri, pentru că doar el a fost împuternicit de Isus prin Sfinţii Apostoli să dezlege sufletele pline de păcate ale oamenilor căzuţi în multele şi nesfârşitele patimi ce pot fi «măturate» din suflet cu sprijinul spiritualului (duhovnicului)”.
      Se mai atrage atenția asupra faptului că societatea de consum în care trăim, banul, setea de putere, traiul luxos duc la îndepărtarea oamenilor de Dumnezeu. Mai cu seamă tinerii de azi, care au acces la multiple plăceri trecătoare, uită să-și „orienteze viața spre Dumnezeu”.
      O altă „rețetă”, o altă „pilulă” pe care tânărul teolog Ciprian Vestemean o recomandă semenilor săi pentru a putea ajunge la o „viață mai bună” o reprezintă rugăciunea „deoarece aceasta este un mod de comunicare cu Dumnezeu”, și „vizitarea” lui Isus la Biserică.
      Așadar, ni se oferă o carte plină de învățăminte care evidențiază pe înțelesul tuturor că Isus Cristos este Începutul și Sfârșitul.

Prof. Dr. Cornel Tatai-Baltă

---------------------------------------- 

Dincolo de a orbi viaţa sau "Cuvântul sculptează"

      Dinspre Blaj (cu bunăvoinţa preşedintelui "Unirea Pres", prof. Gh. Ciul), ne-a parvenit o carte semnată se tânărul Ciprian Vestemean ("Cuvântul sculptează"), (n. 1 august 1985, Blaj; studii la Şcoala "Toma Cocişiu", Liceul Teologic Greco-Catolic "Sfântul Vasile cel Mare", masterand, anul I la Universitatea "Babeş-Bolyai", Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj; publică poezii în "Unirea blăjeană"; are două volume de poezii, eseuri despre natură, cumpătare, iubire, cuprinse în volumul "Cucerirea culmilor". Este prezent cu articole în publicaţii din Blaj, Oradea, Iaşi, Buzău etc.), apărută la Editura Anamarol 2009, dedicată "înregii omeniri, căci pe toţi vreau să vă văd modele de sfinţi". Structurată pe capitole, printre care: "O mică invitaţie", "Aion, chronos, kairos", "A fi sau a nu fi sfânt", "Elixirul bunătăţii", "Eroul din TINE", "Dor de (A)CASĂ, "Lacrimosa", "Speologul lui Dumnezeu", "Un zid... lumea", "Înmormântarea lumii", "Plăcere trecătoare: păcatul, deşertăciune, "Muribundul din mine", "Boala - un rău necesar sau o binecuvântare?", "Un punct final moartea?", "Un umil sfat de S.F. binecuvântat" etc., cartea ar putea fi luată ca un jurnal intim în care preaplinul trăirii şi al meditaţiilor profunde a bătut la uşa revărsării până când pagina s-a deschis îmbrăţişându-i cuvintele precum numele pruncii. Şi cuvântul care de mult, cu mult mai demult a învăţat să sculpteze, şi-a continuat şi perfecţionat stilul, uns şi pătruns mereu de dorinţa de a schimba o istorie mai mult sau mai puţin trăită, devenind "un inventar de suflete", dacă vreţi acea garderobă în care iubirea îşi lasă veşmintele alegând, ca şi autorul, "drumul sfinţeniei", ca o poveste fără de sfârşit ce ne lasă în urmă, care trebuie continuată cu orice preţ pentru a nu întrerupe însăşi lunga ei respiraţie, spre ea însăşi, făcând din timpul ei "un timp de har", adică acea aură a exploziei dumnezeirii în care, chipul nostru e nufărul sfânt după care se zbate întreg universul. Şi-atunci ne întoarcem la cuvânt, la felul în care această sfinţenie a început să sculpteze în el pentru a-i reliefa adâncimea hrănitoare protectoare, pentru că "el a fost şi este începutul, şi cuvântul era la Dumnezeu, şi Dumnezeu era însuşi Cuvântul", acea lumină a misterului fără de care nu putem trăi. Şi astfel totul se întâmplă în cuvânt, acest fagure inimitabil în care sufletul ciopleşte necontenit cărări înspre Marele Creator, pentru a stopa "păcatul care ucide", acea muşcătură din măr ce ne reneagă. Acest fel de a sculpta este chiar continuarea mirificei poveşti, acea seminţă mirabilă ce conţine însuşi A.D.N.-ul cuvântului, în care "găsim urma mâinilor" fertile ale lui Dumnezeu, infintul creaţiei sale ce ne sfinţeşte fiinţa precum primăvara fructul din floare şi nu admite jumătăţi de măsură, nici "drăgălăşeniile" dintre "calea sfântă" şi deşertăciune, nici falsele trăiri într-o casă precum cerul. Ajuns aici, nimeni nu mai poate sta în calea acestei sculpturi, pentru că ea este fereastra neîntreruptă deschisă spre lume, acea lacrimă de bucurie din care izvorăşte respiraţia inimii. "Trăiască bucuria", spune tânărul autor. Dar trebuie adâncită această urare, pentru că bucuria netrăită cum trebuie poate rămâne pentru totdeauna o cută ascunsă a fiinţei. Şi ea, ca şi iubirea tinde spre desăvârşire. Bucuria este frumoasă, un sfetnic bun atâta timp cât degajă lumină. Poate că doar felul nostru de a sculpta în cuvânt rămâne cadoul intim al fiecăruia ce ajunge sau nu la Dumnezeu. Poeţi şi preoţi, gânditori şi sculptori, nu sunt altceva decât rădăcinile acestei sculpturi, şi dacă-s îmbrăcate în adevăr au şansa unei străluciri aparte dincolo de ispite, al neîncrederii în tine însuţi, a pierderii fericirii. Felul nostru de a sculpta în cuvânt este ceea ce rămâne: casa noastră - acel miros sfânt de bucurie şi jertfă, în care moartea nu poate face pui, în care răsună un cor mirabil şi noi îl reverberăm dorinţele: "Doamne, vreau să Te urmez în toate până la moarte şi viaţă veşnică". Un îndemn: cititorule, treci părerea ta, măcar în gând, dacă ai stat cu adevărat câteva clipe uimit de ustensilele cu care cuvântul sculptează, înlănţuindu-le în noi poveşti fără sfârşit!

Ion MĂRGINEANU
(http://www.ziarulunirea.ro/art.php?cat=29&pg_id=30931)

---------------------------------------- 

„Cuvântul sculptează" - recenzie

       „Cuvântul sculptează", așa se numeste cea mai recentă carte scrisă de Ciprian Vestemean. Este alcătuită din 15 capitole, pe care, parcurgându-le, vom învăța cum să ne desăvârșim spiritual, devenind astfel plăcuți lui Dumnezeu. Astfel, autorul ne adresează direct „o mică invitație" la sfințenie, fiind gata să ne lamurească multe dintre întrebările pe care ni le pune cu privire la divinitate.
      În al II-lea capitol ne vorbește despre descoperirile importante ale cercetătorilor care ne-au făcut viața mai ușoară, însă, datorită acestei spectaculoase evoluții, omul s-ar putea să devina „un robot" sau o „unealta nefolositoare" în comparație cu invențiile briliante. Extratereștrii, dacă într-adevăr or fi existând, ne ridică multe semne de întrebare cu privire la inteligența lor sau modul în care ne privesc. Oare ce s-ar întâmpla dacă ar fi mai inteligenți decât noi? Ar putea să ne folosească precum pe niște roboți? Astfel de întrebări inundă mintea umană și unii deja se tem de astfel de ființe inteligente.
      Din capitolul patru: „Elixirul bunătății" învățăm să lăsăm egoismul la o parte, să ne ajutăm aproapele, să facem lucruri bune chiar dacă s-ar putea să ni se plătească (cu) rău. Un proverb spune: „Fă bine și așteptă rău" și așa se întâmplă de cele mai multe ori. Totuși, pentru a face lucruri bune e nevoie de sacrificiu, o voință de fier și, cel mai important, să nu ne intereseze ceea ce pierdem făcând un bine oricărui om.
      Ciprian ne demonstrează prin această carte că omul are nevoie de Dumnezeu în tot ceea ce face și, fără El, simte că-i lipsește ceva important. El vede sfințenia ca un lucru foarte necesar însa nu și imposibil de realizat. Fiecare poate ajunge sfânt dacă respecta cuvântul lui Dumnezeu, calcă pragul casei Salem își îndrumă aproapele pe calea cea bună și își propune zilnic sa fie din ce în ce mai bun, adică să se autodepășească.
      Nimeni nu spune că viața este ușoară, însă pentru a o face mai frumoasă trebuie să trăim în armonie cu aproapele, să respectăm natura să credem și să ne rugam lui Dumnezeu, fără de care suntem pierduți.
      Ție, cititorule, aș vrea să-ți dau urmatorul sfat: Cere ajutorul Creatorului în orice moment al vieții și multumește pentru ceea ce ai prin rugăciune, credință, dreptate și smerenie. Dă și altora din puținul tău și vei vedea că o să te inunde o stare de bucurie și satisfacție interioară.
      Sper că timpul nu a fost pierdut și ai învățat ceva de aici.

Cu drag, Adriana Alina Ciumau
---------------------------------------- 

Cetatea culturală a Blajului mai face un dar: 
„Mod", o revistă pentru tine(ri)!  

      Am primit recent la redacţie o revistă al cărei prim număr a apărut în luna decembrie a anului trecut în cetatea culturală a Blajului. Este vorba despre revista "Mod", o revistă scrisă de tineri, pentru tineri. De altfel, colegiul redacţional justifică după cum urmează, într-un preambul, raţiunea ce stă la baza apariţiei acestei noi publicaţii: "Marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea: «Unde-i tineretul, acolo este viitorul ţării!» Noi vrem ca următoarele generaţii să aibă mai multe modele morale, ce caută să fie un sprijin tuturor şi neamului, iar interesele personale să nu mai primeze. Pentru ca un nou preşedinte, pe viitor, să fie pregătit a deveni un adevărat lider, care să ne conducă spre prosperitate din toate punctele de vedere, însă curat, şi în spiritul ideii: Nihil sine Deo! (Nimic fără Dumnezeu!) Deci, noi vrem, cu această revistă vizionară, să iniţiem un nou MOD de a vedea, un MOD de a fi, un MOD de a simţi şi a iubi, un MOD nou de a gândi într-o lume dezbinată de războaie, egoism, narcisism, probleme sociale, ecologice, noi viruşi... un MOD prin care să revenim la valorile autentice pe care neamul nostru le pierde din neatenţie şi ignoranţă."
      Revista "Mod" cuprinde o serie de articole culturale, eseuri şi poeme, precum şi unele referitoare la obiceiuri şi tradiţii, mondene sau de educaţie pentru sănătate. Publicaţia se distribuie gratuit iar următorul ei număr va apărea în luna februarie 2010. Colegiul redacţional este fomat exclusiv din tineri: Ciprian Vestemean - redactor şef, Cosmina Suciu, Gabriela Tarco, Jana maria Ştefanciuc, Maria Otilia Korodi, Octavian Sărătean, Cătălin Dânga, Dorin Popa, Emanuel Câmpean, Lucian Borcea, Rareş Vestemean - redactori, Daniel Voina - grafician, prof. Ioana Maria Breazu - corector. Succes pentru numerele viitoare, pe care le aşteptăm cu interes. 
(I.H.)
(http://www.ziarulunirea.ro/art.php?cat=22&pg_id=33766)
 
----------------------------------------

O micuță carte cu mari resurse sufletești

      În aceste vremuri tulburi când valorile morale sunt aruncate peste bord, lăsând loc minciunilor, corupției, a apărut la Editura Surorilor Lauretane – Baia-Mare, cartea „Vreau, se poate, voi reuși!” a studentului teolog și scriitor, Ciprian Vestemean din Blaj, jud. Alba, ce se însumează la cele 6 volume deja publicate: Natura creație și dar al lui Dumnezeu, Editura Buna vestire, Blaj 2004; Tămâia sufletului; Cucerirea culmilor, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca 2006; Trandafirii petale de iubire,Editura Napoca Star, Cluj-Napoca 2007; Câteva clipe… din (în) trecut,Editura Buna vestire, Blaj 2008 și Cuvântul sculptează, Editura Anamarol, București 2009.
      În toate aceste cărți ale autorului, găsim o diversitate a spectacolului uman, la care este martor ocular, înregistrând cele mai mărunte aspecte; chiar și titlurile date cărților, ne vorbesc.
      Scriitorul dăruiește cititorului, mic și mare, un sfat întru început: „Fiecare zi cu meditația ei” și pentru ca „fiecare dintre noi să trăiască mai curat, frumos, în pace și iubire cu Dumnezeu…”. Cartea însumează în sine, cugetări zilnice, vitamine pentru un an întreg, pentru ca omul să fie într-o continuă meditație. Mie mi-a plăcut ceea ce autorul spune la data de 4 martie: „După cum anotimpurile se succed și se repetă, tot așa la sfârșitul iernii lumii acesteia, va reveni Cristos pentru a reface tot frumosul ce s-a pierdut: va aduce cu Sine primăvara învierii la viața veșnică” (p. 42). Și exemplele ar putea continua.
      Toate aceste percepte asupra vieții cotidiene sunt mijloace de apărare, de educație, de credință și în același timp de comunicare. Autorul ne invită alături de el să descoperim o seamă de lucruri, idei ce ne par vechi sau pline de înțelepciune, dar care, în ultimă instanță, pot să descopere aspecte noi, răspunsuri neașteptate, semnificative, trăiri interioare, să aducă la lumină noi resurse sufletești, nebănuite.
      De remarcat sunt și cuvintele Pr. Dr. Ioan Mitrofan ce spune că aceste cugetări sunt scrise ca să „trezească interes pentru viața lăuntrică a noastră și a lumii” (p. 153). Iar colegul autorului, Mihai c. Szilagy/Târnăveanu, scrie și el remarcabil. Fiat lux (p. 154).
      Ceea ce ridică și mai mult valoarea acestei cărți este și arta grafică interioară a profesorului blăjean Daniel Voina.
      Această carte, ca un dar de Sfintele Sărbători ale Crăciunului, ne este dăruită spre a începe o nouă viață, de aceea autorul, pentru cei interesați, poate fi contactat spre achiziționarea ei la adresa de mail: cipriandeblaj@yahoo.com

Prof. Elena Moldovan - Blaj


----------------------------------------

FIAT LUX

      Ceea ce este esenţial scapă ochiului (observaţia aparţinând lui Antoine de Saint-Exupéry), de aceea căutarea lui Dumnezeu, care neîncetat este Iubire, făcută de tânărul explorator al acestui tărâm, folosindu-se de înţelepciunea sufletului, de ochii inimii, de oglinda care primeşte şi răspândeşte în lume nemincinoasa iubire a întregii esenţe a unicei divinităţi, nefiind făcută doar cu ochiul, precum această multilaterală sondare a ceea ce poate fi cunoscut nu o face doar pentru sine, ci caută să împlinească vise, atâtea vise cât generaţiile umane la un loc căutând un bun sfârşit, adevăratul fericit.
      Cântare a lui Sfânt, Sfânt, Sfânt, călătorie a fiinţei întregi înspre suprafaţă este fiecare rând aşternut de, râvnitor al celor înalte, dăruitorul acestei cărţi provocatoare la meditaţii zilnice, neîncetate, deschizând câmp gata semănat cultivării celor bune şi de folos sufletelor noastre.
      Din ceea ce este, din ceea ce face, dar mai ales din ceea ce dăruieşte, însuşi dăruindu-se, lucrul cel mai important, cunoaştem omul, cunoaştem teologul, felul lui de-a fi - precum copiii, acei copii evanghelici - cunoaştem, cei care nu vedem doar cu ochii atât de înşelători, cei care şi dorim să acceptăm acest truism, pe adevăratul Ciprian Vestemean ca pe adevăratul teolog, acela care vrea, crede că poate şi va reuşi schimbarea coordonatelor lumii pe traiectoria bucuriei regăsirii divinului şi petrecerii paradisiace.
      Sunt adevăruri prea târziu înţelese, iar pentru ca ochiul să nu plângă, autorul, pe câmpul de litere al bunătăţii şi generozităţii, hrană netrupească propune, întreg binele: Fiat lux în viaţa ta!
      Personal, văzând cele necesare, simt imboldul să îi mulţumesc lui Ciprian Vestemean pentru îndrumarul acesta util unei game largi de receptori, până şi omului dintre vârste, spicuind doar câteva cugetări:
       „Luaţi decizii coapte la focul raţiunii morale, sănătoase”;
       „Dumnezeu a creat doar binele, răul este o manifestare liberă în afara dorinţei Sale divine”;
       „Prin cultura autentică, testată în timp, care este cernută pentru a rămâne doar valorile morale și spirituale, omul devine OM”;
       „O nouă prietenie e ca un nou răsărit de soare, unică”;
       „Cucereşte pacea îngerilor”;
       „Orice zi este bună dacă este începută cu o rugăciune și cu ideea: „vreau să fac azi ceva bun pentru Dumnezeu, aproapele și pentru mine însumi din iubire”. Vreau, se poate, voi reuși!”
      Cu bucuria unei astfel de prietenii – Domnul fie lăudat! – nouă, ca un nou răsărit de soare, în felul ei unică şi sublimă, am primit spre lectură şi o recomand spre folos această carte a preocupatului frate Ciprian Vestemean ca pe o nouă dovadă de iubire pe care nu o înţelege altfel decât multiplicată şi împărtăşită exemplar.
Teolog Mihai C. Szilagy/Târnăveanu
(http://mihaitarnaveanu.blogspot.com/2010/12/ciprian-vestemean-vreau-se-poate-voi.html)

----------------------------------------

Vreau, se poate, voi reusi!

      Suna ca denumirea unui seminar motivational, nu-i asa? Dar e un titlu de carte. Autorul e foarte tanar si optimist. A studiat, si studiaza inca, printre altele, teologia si a scris deja cateva carti. Si pentru ca vrea sa schimbe ceva din ceea ce este in prezent in jurul nostru, scrie. Pe mine titlul m-a facut curioasa si am comandat cartea pentru Andrada, direct la autorul ei, Ciprian Vestemean. Drept urmare, Andrada a primit cartea cadou, insotita de ultimele trei numere ale revistei MOD. O revista pentru tineri, care se distribuie gratuit, in Blaj. Al carei redactor sef este acelasi Ciprian Vestemean. Iar eu am primit de asemenea o carte cadou, a aceluiasi autor, Cuvantul sculpteaza. Multumesc, Ciprian!Si mult succes in ceea ce vrei sa faci, prin trezirea tinerei generatii la lupta pentru viata adevarata. Voi scrie despre cartile primite, cu ingaduinta ta, la un moment dat. Deocamdata, un mic citat din Vreau, se poate, voi reusi!:
      Doamne! M-am indepartat atat de mult de tine incat nu-mi mai simt picioarele de durere..."
      Daca aceasta carte va trezeste interesul, o puteti gasi aici.
      Elanul si daruirea manifestata in activitatea lui bogata de catre tanarul autor m-a facut sa inteleg optimismul lui Dan Puric in ceea ce priveste capacitatea de a-si reveni, de a-si veni in fire, a poporului roman. Un efect similar l-a avut si o confesiune a Dianei citita azi cu mare bucurie aici: bisericadincasa.blogspot.com

(http://fiifericit.blogspot.com/2010/12/vreau-se-poate-voi-reusi.html)

---------------------------------------- 

„Vreau, se poate, voi reusi!” - recenzie

      Aceasta carte a fost scrisa sub forma unui jurnal, cuprinzând date calendaristice și prin asta cred că autorul vrea sa ne dezvăluie sinceritatea sa absolută, fără a „siropa-o" cu lucruri inutile sau ireale, cu scopul de a spori valoarea operei sale. Totuși, acest lucru mi se pare perfect normal având în vedere scopul acestei lecturi și anume acela de a-L urma pe Creatorul Nostru, pășind astfel pe calea mântuirii. Autorul ne îndeamnă să fim buni, milostivi, să ne iertam și ajutăm semenii și să-i îndreptăm pe calea lui Dumnezeu, însă, din păcate, numai „cine are cunoștinte multe și e înțelept iartă multe". Asta ține însă și de ce întelege fiecare prin „a ierta". Pentru mine să iert pe cineva înseamnă să trec cu vederea răul pe care mi l-a făcut și să-i acord o nouă șansă omului respectiv. Mulți spun că i-au iertat pe cei care le-au făcut rău, însă nu pot uita nedreptatea care le-a fost făcută. În această grupă de oameni, cred, se află și Einstein care ne spune aceasta: „Iartă pe cel care ți-a greșit, dar nu uita cum îl cheamă". Totuși, a ierta (nu) presupune și a uita răul? Asta vă las pe dumneavoastră să hotărâți.
      Revenind la cartea noastră, am spicuit câteva sfaturi pe care autorul le transmite în mod direct cititorului: „Oricât de zdrobită îți va fi viața, zâmbește!", „Speranța este un bun medicament în toate", „Du crucea ta lumeasca mereu cu deosebit curaj!", „Vrei să câștigi un război, începe prin a vrea să-l câștigi!", „Învăț pentru mâine, ca pe viitor să fiu mai pregătit" etc.
      În numele autorul, însă doar pentru tine, găsește răspunsul la aceste întrebări în inima ta: „De ce oamenii știu să mulțumească și pentru lucruri rele (droguri, băutura etc.) și câteodată doar pentru ele?", „Ce convingeri ai tu?", „Casa mea adevărată e Cerul! Asta e și definiția ta?", „Tu în jurul cui îți rotești viața?".
      Sper că ți-am stârnit interesul și te-ai hotărât să începi lectura acestei cărți, însă înainte de toate vreau să-ți mai spun un lucru: „Iubește pe cei ce te iubesc, iubește pe cei care te urăsc, iartă și iubește fiindcă pentru aceasta exiști!”
Cu drag, Alina

 ---------------------------------------- 

Amator juventutis – Episcopul martir Ioan Suciu

      În anul în care se împlinesc 105 ani de la naşterea sa, mâinile cititorilor şi bibliotecile sunt gata să primească un nou volum dedicat Episcopului Ioan Ovidiu Suciu, martir şi mărturisitor al Bisericii Greco-Catolice din România. După ani îndelungaţi de studiu, de sub teascul tiparului editurii Surorilor Lauretane din Baia Mare apare, cu binecuvântarea PS Virgil Bercea de la Oradea, volumul “Amator juventutis – Episcopul martir Ioan Suciu”. Conform autorului, Ciprian Vestemean, este primul dintr-o serie de trei volume.
      Deşi pare a fi prea devreme, fiindcă doar de curând, în anul 2007 cu ocazia centenarului naşterii sale s-au (re)lansat numeroase volume despre sau în memoria lui, cel de faţă nu vrea decât să aprofundeze o anumită particularitate a vieţii acestui Episcop, citim într-o prezentare a cărţii semnată de autor. Din dorinţa de a-l face cunoscut tuturor pe acest model al veacului trecut, s-a scris mult, s-au publicat cărţi şi articole, aprofundându-se viaţa lui din anumite unghiuri cu ajutorul unor oameni ce l-au cunoscut personal, dar nu este suficient. De aceea PS Virgil spune în Cuvântul înainte că: “Orice contribuţie biografică sau aprofundare a unui anumit aspect din viaţa de sfinţenie a Episcopului Ioan Suciu este binevenită, orice incursiune în trecutul istoric aduce un plus de lumină în memoria celor de azi şi mai ales ne ajută să înţelegem adevărata dimensiune a istoriei Bisericii noastre. Dascăl, păstor de suflete şi Apostol al tineretului, om al credinţei şi martir, Ioan Suciu este o parte a istoriei Bisericii Române Unite pe care nu trebuie să o uităm şi care trebuie să fie continuată acum şi aici spre destinul ei eshatologic, atât în sânul poporului român cât, mai ales, în unitatea poporului lui Dumnezeu.”
      A venit timpul să descoperim ceea ce, după autor, a reprezentat el în sine pentru timpul în care a trăit. Pentru tânărul scriitor, Episcopul Ioan Suciu a fost un adevărat amator juventutis, acel apostol şi iubitor al tineretului de care are nevoie fiecare generaţie. Documentându-se serios, autorul vrea să prezinte cititorilor săi un om ce l-a urmat pe Cristos până la moarte şi care poate deveni un model oricărui credincios, preot, catehet sau învăţător ce are în jurul său tineri. Plecând de la aprofundarea vieţii Episcopului martir, cartea prezintă principalele modalităţi de atragere a tineretului şi de educare, într-un spirit creştin, moral, cu orientarea acestora spre patriotism şi eroism.
      Pentru cei interesaţi, cartea poate fi comandată de la Editura Surorile Lauretane, inclusiv prin situl SurorileLauretane.ro, la simbolicul preţ de 12 ron. 

Sursa: http://www.bru.ro/blaj/amator-juventutis-episcopul-martir-ioan-suciu/

----------------------------------------
Ciprian Vestemean: Amator juventutis – Episcopul martir Ioan Suciu

      18.12.2012, Baia Mare (Catholica) - În anul în care se împlinesc 105 ani de la naşterea sa, mâinile cititorilor şi bibliotecile sunt gata să primească un nou volum dedicat Episcopului Ioan Ovidiu Suciu, martir şi mărturisitor al Bisericii Greco-Catolice din România. După ani îndelungaţi de studiu, de sub teascul tiparului editurii Surorilor Lauretane din Baia Mare apare, cu binecuvântarea PS Virgil Bercea de la Oradea, volumul “Amator juventutis – Episcopul martir Ioan Suciu”. Conform autorului, Ciprian Vestemean, este primul dintr-o serie de trei volume.
      Deşi pare a fi prea devreme, fiindcă doar de curând, în anul 2007 cu ocazia centenarului naşterii sale s-au (re)lansat numeroase volume despre sau în memoria lui, cel de faţă nu vrea decât să aprofundeze o anumită particularitate a vieţii acestui Episcop, citim într-o prezentare a cărţii semnată de autor. Din dorinţa de a-l face cunoscut tuturor pe acest model al veacului trecut, s-a scris mult, s-au publicat cărţi şi articole, aprofundându-se viaţa lui din anumite unghiuri cu ajutorul unor oameni ce l-au cunoscut personal, dar nu este suficient. De aceea PS Virgil spune în Cuvântul înainte: “Orice contribuţie biografică sau aprofundare a unui anumit aspect din viaţa de sfinţenie a Episcopului Ioan Suciu este binevenită, orice incursiune în trecutul istoric aduce un plus de lumină în memoria celor de azi şi mai ales ne ajută să înţelegem adevărata dimensiune a istoriei Bisericii noastre. Dascăl, păstor de suflete şi Apostol al tineretului, om al credinţei şi martir, Ioan Suciu este o parte a istoriei Bisericii Române Unite pe care nu trebuie să o uităm şi care trebuie să fie continuată acum şi aici spre destinul ei eshatologic, atât în sânul poporului român cât, mai ales, în unitatea poporului lui Dumnezeu.”
      A venit timpul să descoperim ceea ce, după autor, a reprezentat el în sine pentru timpul în care a trăit. Pentru tânărul scriitor, Episcopul Ioan Suciu a fost un adevărat amator juventutis, acel apostol şi iubitor al tineretului de care are nevoie fiecare generaţie. Documentându-se serios, autorul vrea să prezinte cititorilor săi un om ce l-a urmat pe Cristos până la moarte şi care poate deveni un model oricărui credincios, preot, catehet sau învăţător ce are în jurul său tineri. Plecând de la aprofundarea vieţii Episcopului martir, cartea prezintă principalele modalităţi de atragere a tineretului şi de educare, într-un spirit creştin, moral, cu orientarea acestora spre patriotism şi eroism.
      Pentru cei interesaţi, cartea poate fi comandată de la Editura Surorile Lauretane, inclusiv prin situl SurorileLauretane.ro, la simbolicul preţ de 12 ron.

Sursa: http://www.catholica.ro/2012/12/18/ciprian-vestemean-amator-juventutis-episcopul-martir-ioan-suciu/



---------------------------------------- 
----------------------------------------
---------------------------------------- 
----------------------------------------
 ---------------------------------------- 
---------------------------------------- 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu