(Constantin Brâncuşi)
Frumosul este echibrul absolut.
Arta nu face decat sa inceapa continuu.
Arta – poate cea mai desavarsita, a fost conceputa in timpul copilariei umanitatii,
caci omul primitiv uita de grijile cele domestice si lucra cu multa voiosie.
Copiii poseda aceasta bucurie primordiala. Eu as vrea sa re-destept sentimentul acesta in sculpturile mele. Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti.
Voim intotdeauna sa intelegem ceva, insa nu este nimic de inteles.
Tot ceea ce puteti contempla aici, in Atelier, are un singur merit: ca este trait…
Nu cautati formule obscure, sau mistere. Caci ceea ce va daruiesc eu este bucurie curata. Contemplati lucrarile mele pana cand le vedeti.
Nu uita niciodata ca esti artist. Nu iti pierde curajul si nu iti fie teama de nimic caci vei ajunge la tel. Cei aproape de Dumnezeu le-au vazut.
In arta, ceea ce este important este bucuria.
Arta trebuie sa apropie, nu sa departeze, sa umple, nu sa sape prapastii in bietele noastre spirite si asa indestul de rascolite de intrebari.
As vrea ca lucrarile mele sa se ridice in parcuri si gradini publice, sa se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre si monumente nascute din pamant, nimeni sa nu stie ce sunt si cine le-a facut dar toata lumea sa simta necesitatea si prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii … [........].
Sursa: http://sfantatreimebc.org/pictura/?cat=32&paged=8
