Fizicianul britanic Peter Higgs și fizicianul
belgian François Englert împart Premiul Nobel pentru Fizică din acest
an, după ce amândoi au propus, în mod independent, acum aproximativ 50
de ani, o teorie despre felul în care particulele capătă masă, teorie ce
se bazează pe descoperirea bosonului Higgs, confirmată anul trecut
printr-un experiment reușit în acceleratorul de particule de la CERN.
Ce este bosonul Higgs
Conform
fizicienilor, tot ce formează universul cunoscut este alcătuit din
câteva particule fundamentale, adică elemente care nu mai pot fi
descompuse în particule mai mici. Dacă aceste particule nu ar avea masă,
ele ar călători cu viteza luminii și nu ar putea să formeze atomi, iar
dacă atomii nu ar exista, nu am exista nici noi. Teoria actuală despre
formarea universului, denumită Modelul Standard (veche din 1968) poate
să explice toate fenomenele care stau la baza formării materiei, mai
puțin originea masei. Aici intră în scenă mecanismul Higgs, care oferă
particulelor elementare posibilitatea de a avea masă, cu condiția
existenţei unei particule denumită Higgs. Pentru a demonstra că bosonul
Higgs este o realitate și nu doar o supoziție teoretică, s-a construit
de la zero un aparat care să creeze condițiile existenței lui (Large
Hadron Collider) și au trebuit să treacă 50 de ani până la prima
„apariție" a acestuia.
Află mai mult >> Bosonul Higgs - fantomatica „particulă a lui Dumnezeu"
Ce spune descoperirea despre viitorul universului
Se
spune că spaţiul, chiar şi în vid, este plin cu un câmp Higgs, care
conferă particulelor fundamentale masă (dacă acest câmp ar putea fi rupt
în cele mai mici bucăți, acelea ar fi particule Higgs). Tim Barklow,
fizician la SLAC National Accelerator Laboratory în California explică
însă că energia acestui câmp poate fluctua. Conform calculelor actuale,
câmpul Higgs este la un „potențial minim", dar dacă asta s-ar schimba în
timp, schimbând și masa particulelor fundamentale, „toate legile
fizicii s-ar schimba și totul s-ar strica", citează LiveScience. Descoperirea
bosonului Higgs a însemnat pentru mulți fizicieni și descoperirea
faptului că este foarte probabil ca universul să fie instabil și la un
moment dat, peste câteva miliarde de ani, să se autodistrugă, scrie Scientific American.
Lucruri interesante de știut
Peter
Higgs, primul care a prevăzut existența acestei particule, era sigur de
descoperirea ei, dar nu în timpul vieții sale. Din cauza dificultății
de a crea condițiile necesare pentru apariția ei, iniţial bosonul ar fi
trebuit să primească porecla "Goddamn Particle" (Particula blestemată),
după ideea fizicianului american Leon Lederman. În cele din urmă, ca
urmare a unei decizii editoriale, fizicianul l-a numit "The God
Particle" (Particula lui Dumnezeu)."
Teorii afectate de bosonul Higgs
Descoperirea
felului în care particulele capătă masă și alte descoperiri ce vor urma
în mod natural după aceasta, de exemplu, ce este materia neagră care
umple universul, ar putea avea un impact radical asupra unora dintre
cele mai vehiculate teorii despre formarea universului, precum teoria
big bangului, teoria designului inteligent și nu în ultimul rând
creaționismul.
Nu puțini au fost cei care au catalogat
descoperirea drept „un cui în sicriul religiei", conform descrierii unui
profesor de la Universitatea Cambridge, mai ales datorită faptului că
de multe ori se discută despre câmpul Higgs în contextul teoriei Big
Bangului, deși descoperirea nu este direct legată de controversa
creaționism-evoluționism. După explozie, când temperatura în univers a
început să scadă, a avut loc o schimbare în câmpul Higgs, care i-a
permis că interacționeze cu particulele, dându-le masă, susțin unii
fizicieni. În schimb, Jake Hebert,
profesor creaționist, se întreabă de ce acest proces nu s-ar putea
produce și într-un scenariu creaționist, fiind dată acceași temperatură
scăzută.
Ideea că însuși câmpul Higgs ar fi fost scânteia
care a provocat Big Bangul este pe limba unor apologeți ai Big
Bangului, care speră să găsească destule caracteristici ale acestui câmp
încât ideea să fie plauzibilă. Deocamdată nu este cazul. Chiar și
fizicianul și „evanghelistul Big Bangului" Lawrence Krauss a admis că
descoperirea bosonului nu oferă o explicație pentru cauza Big Bangului,
pentru care „nu avem capacitatea tehnologică de a o descoperi”. În timp
ce unii cercetători mulțumesc naturii pentru această descoperire, pentru
alții nu este decât încă o confirmare că proprietățile universului sunt
aranjate extrem de fin de către un Creator, pentru a permite existența
vieții.