Imagini uluitoare din lumea științei (FOTO)

De la un bebeluș care plânge și un embrion de cameleon, până la celule canceroase și nebuloasa Orion – 54 de oameni de știință și fotografi și-au expus uimitoarele lucrări care imortalizează ipostaze din lumea științelor în cadrul expoziției International Images for Science Exhibition, organizată în Marea Britanie, la Londra de către Societatea Fotografică Regală (Royal Photographic Society).
Tehnologiile de imagistică și fotografiere modernă, de ultimă generație, dezvăluie detalii incredibile din corpul uman, din lumea care ne înconjoară sau din Universul în care existăm. Printre spectaculoasele fotografii expuse în cadrul expoziției, avem un prim-plan cu antena unui țânțar, o sămânță de paltin expusă în toată splendoarea ei sau „radiografii” uluitoare ale organelor corpului uman. Vă invităm să le admirați în următoarea galerie foto!
Click pe fiecare imagine pentru zoom!

Imagini incredibile ale corpului uman sunt acum disponibile gratie instrumentelor științifice sofisticate pe care le avem la dispoziție: fibre optice, endoscop, microscop, oftalmoscop etc.

Interiorul unei celule de cafea

Calculi biliari

Fetusul unui șoricel de câmp

Plansetul unui nou născut

imagerie termală

Celule canceroase

Nebuloasa Orion

Beauveria bassiana – baza antenei țâmâarului

Corpul uman

Corpul uman

Scheletul unui cameleon

Coliziunea a două jeturi de apă

Insula Danko, Antarctica

Embrion de șoarece, la 10 zile după fertilizare

Sămânță de paltin

Coliziunea a două picături de apă

Crab

Micrografia electronică a unei furnici care a „furat” o rotiță de ceas

Capul unei insecte din familia Curculionoidea

Neuroni corticali interconectați cu dendrite. Zoom-ul este de x4.2000

Meduză

Capul unei viespe

SURSA 

Mini-seria Biblia ajunge pe marele ecran

Producătorii mini-seriei de succes „Biblia" au anunţat că au pregătit un film adaptat pentru cinematografie, intitulat „Fiul omului", ce va debuta pe marile ecrane pe 28 februarie 2014.

Filmul de două ore va conţine momente importante din viaţa lui Iisus Christos, de la naştere la înviere. O parte dintre acestea au putut fi deja vizionate în cadrul seriei, dar cele mai multe vor fi scene noi.

La fel ca şi în cazul miniseriei, scopul acestei producţii este de a prezenta într-un mod interesant şi captivant istoria vieţii lui Iisus, atât pentru creştinii din toate confesiunile cât şi pentru spectatorii de alte religii, au declarat producătorii, Roma Downey şi Mark Burnett.

„Fiul omului" aduce pe marele ecran două elemente importante: suferinţa de pe cruce şi scopul mormântului gol, iertarea şi viaţa veşnică. Filmul nu este doar o producţie bine realizată, ci şi o experienţă ce merită trăită", a declarat reverendul Samuel Rodriguez, preşedintele Conferinţei Naţionale Creştine Hispanice, din Statele Unite ale Americii.

Sursa: Christian Post 
si aici  in romana 

Toți avem dreptul la o a doua șansă!

Penitenciarele, chiar dacă par locuri ale lipsirii de libertate, al izolării de lume și al uitării, sunt în același timp și un prilej de ispășire, de reorganizare a vieții și de a încerca să îți croiești un nou drum în viață după eliberare.

Chiar dacă ești închis nu înseamnă că ești cu adevărat, sufletul este mereu liber. Îmi aduc aminte că citeam undeva că cineva, în închisoare fiind, și-a făcut un soi de jurnal/carte cu imaginile cele mai frumoase decupate din diverse reviste și lipite acolo pentru a „respira” aerul libertății, imaginându-și că poate ajunge, chiar este în acele locuri.

Mulți îi critică pe cei care au „călcat strâmb”, dar oare noi suntem întreptățiți să arătăm cu degetul. Oare nu și nou am comis în anumite momente lucruri pentru am merita judecata? De ce am judeca noi?

Să vă spun o poveste (din păcate adevărată)!

Am auzit această mărturie de curând. Se vorbește despre o femeie care în urmă cu aproape o jumătate de secol a fost condamnată și închisă pentru faptul că și-a omorât propriul tată. Deși foarte tânără, anumite circumstanțe și probe de la acea vreme, au arătat că ea este vinovată. În zadar a încercat să se apere, judecătorii aveau destule motive pentru a o condamna. Închisă fiind a căutat consolare în diverse practici religioase și prin ocuparea timpului cu diverse activități ca lectura, studiul, munca manuală, spălatul rufelor, brodatul etc. Și-a petrecut în închisoare cei mai frumoși ani ai tinereții considerându-se mereu nevinovată, însă nimeni nu a crezut în adevărul ei. După 30 de ani a fost eliberată. Fața ei se schimbase la fel ca fața lumii.

S-a retras, pentru un timp, prin alte locuri decât cele natale pentru a uita durerile provocate de ele, însă într-o zi s-a întors acolo. Lumea o privea dușmănos și neîncrezător, încerca să-și găsească ceva de lucru, dar toți o îndepărtau de casele lor ca pe o boală. A început să lucreze în particular și prin cineva să își vândă munca propriilor mâini pentru ca astfel să nu moară de foame. A fost izolată de lume atât de adânci ani și acum, din cauza unei judecăți prea aspre, trebuia să trăiască în continuare în izolare.

După aproape cinci ani de la eliberare, dosarul ei se redeschidea din niște motive cu totul bizare. Întristarea a cuprins-o și deznădejdea la fel. Iar procese, procese lungi și obositoare. Dar iată că și acestea au avut un folos. Probele au fost reevaluate și, datorită tehnicilor de ultim moment, s-a dovedit nevinovăția ei și chiar s-a putut identifica adevăratul făptaș al crimei care de fapt era o rudă apropiată a acesteia.

Oare suntem noi în măsură să judecăm? Oare putem noi să-i refuzăm omului a doua șansă? Oare noi nu am putea fi puși în situația în care să cerem, să căutăm și să dorim o a doua șansă?

Vezi și programul inițiat de suntemprodusulmediului.ro.

Toamna din suflet

Este anotimpul chitarei, al muzicii, în care frunzele căzătoare nu fac altceva decât să danseze pe ritmul impus de artist. Și artistul... artistul crează ambientul necesar ca acestea să se împletească frumos, inteligent și ispititor cu viața noastră. Iar când reușești să contopești împreună două „culturi”, să aduci pe scenă două muze, atunci parcă lumea prinde „gust”. 

Alchimia toamnei, care va avea loc luni, 28 octombrie 2013, la Teatrul Excelsior din București (dar mai multe aici link. Nu vă spun decât că e se estimează ca acest spectacol să dureze circa 90 de minute (plus eventuale bis-uri), în care Marius Matache va cânta piesele pe versuri de Sorin Poclitaru, iar acesta va insera în spectacol câteva calupuri de poezii proprii. Nu este exclusă nici prezența unor invitați speciali. Spectacolul va fi urmat de o sesiune de autografe.

De ce aș/am participa la un astfel de spectacol? Întrebarea este simplă iar răspunsul și mai și... dacă vrei să ai o toamnă bună, începe-o bine!

Pentru cei interesați, biletele se pot cumpăra de la caseria Teatrului Excelsior din str. Academiei nr. 28 sau accesând Bilete.ro.

 

Spectacolul de muzică și poezie – Alchimia toamnei –  este susținut de Hello Hotels, Domeniile Samburesti și Aqua Carpatica (apa mea preferată!).