miercuri, 18 decembrie 2013

Să vină anul 2014!

Într-un an m-am pregătit
Și cu prietenii am pornit
La cabană, sus la munte
Unde stelele mărunte
Par mai mari.

Acolo toți împreună
Fiecare să ne spună
Ce vrea în noul an
Să aibă-n geamantan
Să fie fericit.

Mulți au spus că sănătate,
Bani, mașini și chiat de toate,
Case, piscine și șofer personal
Și o soție de te bagă în spital
Cu frumusețea ei.

Dar în acest an bogat
Ne-am decis și am votat
Să ne petrecem în manieră atentă
La Sala Polivalentă
O seară de neuitat!

De www.meiromania.com organizată
Seara va fi sigur electrizată
De la ora 22 distracția începe
Cu Christopher Lawrence, 
DJ Wanda,
DJ Miki Love și
Snatt & Vix
Seara va fi de poveste!
 
www.meiromania.com

Tu unde vrei să-ți petreci Revelionul?

Acest articol a fost scris pentru a participa la campania aceasta și nu reflectă caracterul meu!

Telepatie, colonizarea spațiului, tinerețea veșnică – „James Woods: Calatorie in viitor”

Cum va arăta viitorul? Iată o întrebare asupra căreia scriitorii, filosofii şi oamenii de ştiinţă meditează de milenii. Însă viitorul care cândva a existat doar în imaginaţia oamenilor tocmai a început să se întâmple acum! 
În fiecare zi, cercetători din toată lumea ne dezvăluie noi descoperiri revoluţionare, care au schimbat deja fundamental modul în care ne gândim la lumea noastră.
Cuvintele „viaţă” şi „uman” descriu acum alte realităţi decât odinioară. Idei precum călătoria în spaţiul cosmic sau telepatia ne sunt deja familiare. Elemente considerate cândva a fi doar apanajul zeilor – cum să citim gândurile altei persoane, cum să creăm o formă de viaţă, cum să călătorim în spaţiu şi timp, cum să devenim nemuritori – au ajuns acum şi în mâinile oamenilor.
Tehnologii puse la punct în laboratoare şi universităţi au sădit deja seminţele unei schimbări radicale a condiţiei umane. Dar vom avea oare prudenţa să folosim aceste puteri speciale în mod înţelept? Viitorul poate fi incredibil, dar în acelaşi timp şi incredibil de înfricoşător.
James Woods: Călătorie în viitor este o nouă serie marca Discovery Channel, în şase părţi, care prezintă aceste descoperiri uluitoare. Fiecare episod explorează un alt orizont care va schimba profund viaţa, aşa cum o cunoaştem acum. Telepatia. Colonizarea spaţiului. Tinereţea veşnică. Cetăţenii-roboţi. Din 18 decembrie, de la ora 21.00, în fiecare miercuri pe Discovery!
Indiferent dacă o consideraţi o veste bună sau rea, indiferent dacă vi se pare un aspect încurajator sau înfricoşător, totul este pe cale să se schimbe!
Noua serie dezvăluie lumea progreselor revoluţionare ce au schimbat lumea, explorând în acelaşi timp şi implicaţiile lor pentru viitor. Fiecare episod se concentrează pe o singură idee sau descoperire absolut uimitoare, care va modifica total viaţa, aşa cum o cunoaştem acum. Ce se întâmplă în aceste domenii care schimbă regulile jocului? Şi ce semnificaţie au aceste elemente pentru noi? James formulează mari întrebări, declanşază dezbateri şi ne dezvăluie o imagine ameţitoare a viitorului.

Ce ne așteaptă în cazul unui război nuclear?

Spectrul unui război nuclear nu mai este, probabil, atât de ridicat pe cât era în perioada așa numitului Război Rece, însă el nu a dispărut de tot. Riscul izbucnirii unui atare conflict planează încă asupra omenirii, iar consecințele sale ar fi catastrofale, susține un studiu realizat de International Physicians for the Prevention of Nuclear War și Physicians for Social Responsibility.
Cel mai mare risc există în sudul Asiei, acolo unde tensiunile dintre India și Pakistan, ambele state fiind puteri nucleare, pot degenera oricând. „Un miliard de oameni ar dispărea în primele zile ale unui ipotetic conflict nuclear între India și Pakistan, o catastrofă fără precedent în istoria umanității. Daca adăugăm încă 1,3 miliarde de morți din statele învecinate, în special China, este clar că ne îndreptăm spre ceea ce se poate numi sfârșitul civilizației”, afirmă Ira Helfand, unul dintre autorii studiului.
„Să nu uităm că actualele bombe atomice sunt cu mult mai puternice decât cele care au ucis peste 200.000 de oameni la Hiroshima și Nagasaki în 1945. Dacă ar izbucni un război între Rusia și Statele Unite ale Americii, putem spune că este posibil (nu este o certitudine) să asistăm la extincția speciei umane. Ar fi oameni care ar supraviețui conflictului, însă schimbările survenite în urma detonării mai multor bombe nucleare nu le-ar lăsa foarte multe șanse”, adaugă Helfand.
Conform studiului, una dintre consecințele unui război nuclear izbucnit în sudul Asiei va reduce producția de cereale din Statele Unite ale Americii cu circa 10% în doar 10 ani. În același timp, în China, producția de orez care este vitală pentru populația acestei țări ar scădea cu 21% în doar 4 ani, scăzând ulterior, în următorii 6 ani, cu încă 10 procente. Aceeași țară ar înregistra scăderi de 50% la producția de grâu într-un singur an, pierderile urmând să crească cu încă 31% în următorii 10 ani.
„Este aproape imposibil să calculezi toate implicațiile unui conflict nuclear. Dezastrul ar fi atât de mare încât nicio pregătire nu este posibilă. Tot ce putem face este să depunem toate eforturile pentru a preveni un atare război”, susține autorul studiului.
Președintele american Barack Obama a militat în anul 2009 pentru interzicerea armelor nucleare și distrugerea celor existente. Acesta a afirmat însă că SUA nu va renunța la arsenalul său atâta vreme cât arme nucleare vor exista în alte state ale lumii. În prezent, nouă state dețin un arsenal nuclear, SUA și Rusia conducând detașat în acest top.

Cât de scump este să mănânci sănătos?

O alimentație sănătoasă este considerată scumpă de peste jumătate dintre respondenții unui sondaj global. Percepția lor este cât se poate de adevărată, până la un punct, conform unui studiu recent publicat în jurnalul BMJ.

FOTO: telegraph.co.ukSondajul efectuat de Unilever anul trecut arăta că 57% din totalul participanților sunt de părere că o dietă sănătoasă presupune o cheltuială mare, scrie Mediafax. În România, o majoritate impresionantă, de 78% dintre bucureșteni, susțin același lucru. „Una dintre problemele pe care le-a scos în evidenţă studiul „Perceptions and Practices related to Healthy Eating” este aceea că oamenii cred că nu îşi pot permite mâncarea sănătoasă", a declarat Maria Gavrilescu, Channel Marketing Leader pentru Unilever Food Solutions România.

Modul în care sunt percepute prețurile hranei sănătoase de către consumatori nu este deloc departe de adevăr. Experții de la Școala de Medicină Publică Harvard au arătat că, într-adevăr, este mai scump să mănânci sănătos. Ei au analizat 27 de studii efectuate pe teritoriul a 10 țări, printre care SUA, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Brazilia și regiuni din Europa, scrie Live Science. Costurile alimentelor sănătoase au fost studiate comparativ cu cele ale produselor mai puțin sănătoase, atât per porție, per 200 de calorii, cât și per 2.000 de calorii (valoarea medie zilnică de calorii recomandată adulților de Federația Americană pentru Alimente și Medicamente).

În urma demersului, au descoperit că dietele sănătoase sunt cu circa 1,5 dolari (aproape 5 lei) mai costisitoare decât cele mai puțin benefice pentru organism. „Pentru multe familii cu venituri mici, o cheltuială în plus de 1,5 dolari poate însemna foarte mult. Se traduce prin circa 550 de dolari pe an pentru o persoană, iar acest lucru poate constitui un adevărat obstacol în calea unei alimentații sănătoase", a declarat coordonatorul studiului, Mayuree Rao, citat de New Scientist.

Mai exact, pentru a mânca mai multe fructe și legume proaspete sau pește, trebuie să cheltuim cu aproape 150 de lei mai mult în fiecare lună. Astfel, la sfârșitul unui an în care am adoptat o dietă sănătoasă vom fi plătit cu circa 1.800 lei mai mult decât dacă am fi continuat să consumăm alimente mai puțin sănătoase, precum alimente procesate sau rafinate.

Dintr-o altă perspectivă însă, prețul pe care îl plătim anual pentru a urma o dietă sănătoasă este semnificativ mai mic decât costul pe care ar trebui să îl suportăm dacă am suferi din cauza afecțiunilor cronice provocate de dietele nesănătoase, subliniază dr. Dariush Mozaffarian, care a luat parte la cercetare. Estimările arată că anual în SUA este cheltuită fabuloasa sumă de aproape 400 de miliarde de dolari numai pentru dietele urmate de pacienții cu afecțiuni cronice. Acest lucru se traduce printr-o cheltuială anuală de 1.200 de dolari/persoană, scrie Live Science.

Alegeri extrem de sănătoase la prețuri avantajoase

La o privire mai atentă pe rafturile magazinelor și la prețurile afișate de vânzătorii din piețe, dietele sănătoase nu mai par atât de înspăimântătoare pentru bugetul zilnic. Iată doar câteva alimente delicioase și totodată benefice organismului tău, pe care le poți consuma atât crude, cât și gătite într-un mod sănătos.

Pe cât de gustoase, pe atât de sănătoase, merele întăresc sistemul imunitar și asigură o parte din necesarul de fibre zilnic. Un kilogram de mere poate fi cumpărat din piață cu circa 2-2,5 lei.

Broccoli, bogat în vitamine și antioxidanți, este un bun aliat în scopul prevenirii dezvoltării cancerului. Acesta poate fi achiziționat de pe rafturile supermarketurilor cu circa 4-5 lei pentru o jumătate de kilogram.

Dacă nu sunt consumați prăjiți, cartofii sunt extrem de sănătoși, fiind bogați în vitamina B6, C, dar și în fibre, magneziu și potasiu. Aceștia pot fi preparați într-o mulțime de moduri, de la fierberea și pasarea lor, până la coacerea în cuptor cu tot cu coajă. Pe lângă faptul că sunt sățioși, cartofii au un preț rezonabil, de circa 2,5-3 lei pentru un kilogram.

Morcovii sunt o importantă sursă de beta-caroten și ajută la reducerea riscului de dezvoltare a afecțiunilor cardiovasculare și a mai multor tipuri de cancer, precum cel de stomac sau tumorile uterului. Un kilogram de morcovi costă în piață între 2 şi 3 lei.

Varza conține fibre, potasiu, dar și vitamina C și este un aliment extrem de popular în dietele pentru slăbit. Prețul unui kilogram de varză este în jur de 1,5 lei.

De asemenea, o conservă de ton poate costa în jur de 5-6 lei. Carnea de ton conține proteine, dar și grăsimi sănătoase și fier, extrem de importante pentru organism.