sâmbătă, 14 iunie 2014

Mesajul Sfântului Părinte Francisc cu ocazia deschiderii Campionatului Mondial de Fotbal Brazilia 2014



Dragi prieteni,

Cu mare bucurie mă adresez vouă tuturor, iubitori de fotbal, cu ocazia deschiderii Campionatului Mondial din 2014 în Brazilia. Doresc să trimit un salut călduros organizatorilor şi participanţilor; fiecărui atlet şi fiecărui suporter, precum şi tuturor spectatorilor care, pe stadioane sau la televizor, radio şi internet, urmăresc acest eveniment care depăşeşte graniţele de limbă, cultură şi naţiune.

Speranţa mea este ca, în afară de a fi o sărbătoare sportivă, acest Campionat Mondial să poată deveni o sărbătoare de solidaritate între popoare. Însă asta presupune ca întâlnirile de fotbal să fie considerate pentru ceea ce sunt în fond: un joc şi în acelaşi timp o ocazie de dialog, de înţelegere, de îmbogăţire umană reciprocă. Sportul nu este numai o formă de distracţie, ci şi - şi aş spune mai ales - un instrument pentru a comunica valori care promovează binele persoanei umane şi contribuie la construirea unei societăţi mai paşnice şi fraterne. Ne gândim la lealitate, la perseverenţă, la prietenie, la împărtăşire, la solidaritate. De fapt, sunt multe valorile şi atitudinile promovate de fotbal care se revelează importante nu numai în teren, ci în toate locurile existenţei, şi în concret în construirea păcii. Sportul este şcoală de pace, ne învaţă să construim pacea.

În acest sens, aş vrea să subliniez trei lecţii ale practicii sportive, trei atitudini fundamentale pentru cauza păcii: necesitatea de "a se antrena", fair play şi respectul între adversari. În primul rând sportul ne învaţă că, pentru a învinge, este necesar să ne antrenăm. În această practică sportivă putem vedea o metaforă a vieţii noastre. În viaţă este necesar să luptăm, "să ne antrenăm", să ne străduim pentru a obţine rezultate importante. Spiritul sportiv devine astfel o imagine a sacrificiilor necesare pentru a creşte în virtuţile care formează caracterul unei persoane. Dacă, pentru ca o persoană să se îmbunătăţească, este necesar un "antrenament" mare şi constant, cât efort în plus va trebui făcut pentru a se ajunge la întâlnirea şi la pacea între indivizi şi între popoare "îmbunătăţite"! Trebuie "să ne antrenăm" mult...

Fotbalul poate şi trebuie să fie o şcoală pentru construirea unei "culturi a întâlnirii", care să permită pacea şi armonia dintre popoare. Şi aici vine în ajutorul nostru o a doua lecţie a practicii sportive: să învăţăm ceea ce fair play din fotbal are să ne înveţe. În jocul de echipă trebuie să se gândească în primul rând la binele grupului, şi nu la ei înşişi. Pentru a învinge, trebuie depăşit individualismul, egoismul, toate formele de rasism, de intoleranţă şi de instrumentalizare a persoanei umane. Nu numai în fotbal a fi fominha [individualist şi egoist] constituie un obstacol pentru rezultatul bun al echipei; pentru că, atunci când suntem fominhas în viaţă, ignorând persoanele care ne înconjoară, toată societatea este dăunată.

Ultima lecţie a sportului folositoare pentru pace este respectul datorat între adversari. Secretul victoriei, pe teren, dar şi în viaţă, se află în a şti să-l respect pe colegul meu de echipă, dar şi pe adversarul meu. Nimeni nu învinge singur, nici pe teren nici în viaţă! Fie ca nimeni să nu se izoleze şi să se simtă exclus! Atenţie! Nu segregării, nu rasismului! Şi, dacă este adevărat că, la sfârşitul acestui Campionat Mondial, o singură selecţionată naţională va putea să ridice cupa ca învingătoare, este la fel de adevărat că, învăţând lecţiile pe care sportul ni le învaţă, toţi vor ieşi învingători, întărind legăturile care ne unesc.

Dragi prieteni, mulţumesc pentru oportunitatea care mi-a fost dată de a vă adresa aceste cuvinte în acest moment - în mod deosebit preadistinsului preşedinte al Braziliei, doamna Dilma Rousseff, pe care o salut - şi promit să mă rog pentru ca să nu lipsească binecuvântările cereşti asupra tuturor. Fie ca acest Campionat Mondial să se desfăşoare în toată seninătatea şi liniştea, mereu în respect reciproc, în solidaritatea şi în fraternitatea dintre bărbaţi şi femei care se recunosc membri ai unei familii unice. Mulţumesc!

Francisc

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu 

Sursa:www.ercis.ro

La concert!



BLUE revine în România!

Astfel că avem ocazia să ascultăm noul album album Roulette live pe 18 iulie începând cu ora 20:00 la Sala Palatului!
Biletele se găsesc la magazinele următoare: myticket.robilete.ro,eventim.roiabilet.ro



Categoria:VIP exclusive 350 RON 
Categoria:VIP 275 RON 
Categoria I: 200 RON 
Categoria II: 150 RON 
Categoria III: 125 RON 



Albumul Roulette care contine single-urile “Hurt Lovers”, “Without You”, “I Can”, “We’ve Got Tonight”, si “Paradise”, demonstreaza ca fostul boyband, nascut la sfarsitul anilor ‟90, a pastrat intact marca ce le-a adus succes in intreaga lume. Acest nou proiect a fost testat in Asia în timpul unei serii de concerte de promovare. A fost un succes imens, astfel Blue decid sa isi promoveze albumul Roulette print-un turneu in Europa. Germania, Austria si Italia au raspuns cel mai bine la lansarea noului album. - See more at: http://blog.biancaionel.com/hai-si-tu-la-concertul-blue/#sthash.wo44TjTZ.dpuf



Convertire: fost delicvent, devenit preot



Născut dintr-un tată necunoscut și crescut de un bandit: cu un astfel de start în viață, nimic nu părea a-l predispune pe René-Luc să devină preot.
M-am născut la Nimes într-o familie de cinci copii. Mama era divorțată. Primi doi copii i-a avut din prima căsătorie, iar pe mine și pe cele două surori mai mici cu al doilea soț. Chiar înainte de a se naște ultima mea soră, tata a dispărut și nu l-am mai văzut de atunci. Nu-mi amintesc nimic din el. La 27 de ani, mama a fost nevoită să ne crească de una singură la ferma noastră din Camargue. Însă acea casă a ars, am fost preluaţi de DASS ... Încercările nu au lipsit în primii mei ani de viață.

În 1976, când aveam zece ani, mama l-a întâlnit pe Martial și au decis să locuiască împreună. Foarte reprede însă am descoperit că acel om făcea parte dintr-o reţea de crimă organizată. Situația s-a agravat rapid: Martial a început să bea, să fie violent şi să o bată pe mama. Ne-am hotărât  să fugim. El a fost arestat și pus în închisoare. La ieșirea sa, violențele au reînceput, până în acea seară de noiembrie a anului 1979, când s-a  sinucis în fața noastră, trăgându-şi un glonț în inimă.

În acea perioadă a vieții, eram un adolescent cu probleme. Furam din magazine, ieşeam cu fete, făceam curse cu motocicleta urmăririt  fiind de poliție. Şi foarte des eram violent cu mama în cuvinte, dar treptat şi în fapte.

În timp ce o luam pe panta alunecoasă a criminalității, un eveniment va schimba viața mea. Mama s-a întâlnit cu Marie-Dominique, care ne-a propus să meargem pentru a-l asculta pe Nicky Cruz, un fost lider al unei bande din New York convertit.

Am fost uimit de povestea lui. Existau atât de multe legături între viața lui și a mea. La sfârșitul mărturiei sale, a dat posibilitatea să vină pe podium cei care doreau să-şi  schimbe viața. M-am apropiat şi eu şi am început să mă rog: "Isuse, tu ai schimbat viața lui Nicky, poţi să o schimbi şi pe a mea..." Și o mare de lacrimi m-a invadat. Trecuse mult timp de când nu am mai plâns. De exemplu, nu vărsasem nici măcar o lacrimă atunci când Martiale s-a sinucis. Suferinţele teribile din copilărie mi au împietrit inima.

Nicky a semănat Cuvântul, Marie-Dominique m-a ajutat să fac în aşa fel încât să crească sămânța iubirii lui Dumnezeu. M-a  învăţat să mă rog, mi-a explicat ce ar trebui să fac sau să nu fac. La trei luni de la convertirea mea, a fost nevoie de mine la un pelerinaj internațional la Lourdes, organizat de Reînnoirea Carismatică. Într-o seară, în fața peșterii, mi-am dăruit viața lui Isus.

FLASHBACK
În perioada în care Martial era la închisoare, mama mi-a spus că nu am același tată cu surorile mele. Tatăl meu era german. Locuise la noi în 1965, în timp ce mama era în plin divorț. Ceruse cazare, de mâncare și ... a luat tot ceea ce a putut! Au petrecut trei luni împreună, dar au trebuit să se separe pentru că acest om avea şi el probleme cu alcoolul. După despărţire, mama a descoperit că era însărcinată... cu mine! A fost într-o situație foarte dificilă. Mai multe persoane i-au sugerat atunci să avorteze. Dar mama a avut curajul să mă păstreze.

Pe 24 mai 1985, în ajunul ultimei probe a bacalaureatului, oralul la germană, primesc un telefon: "Bună ziua, vreau să vorbesc cu René-Luc". Am răspuns că sunt eu. Persoana de la celălalt capăt al firului mi-a spus: "Eu sunt tatăl tău! "Nu puteam să-mi cred urechilor. Când l-am întâlnit a doua zi, şi-a cerut iertare pentru toți acei ani când nu a putut fi cu mine din cauza alcoolismului său. O femeie pe care a cunoscut-o la Berlin l-a ajutat să iasă din această patimă. Din acel moment a mers în căutarea mea pentru mult timp. Cel mai incredibil lucru este că acum îmi dau seama că el, un protestant, a venit sa mă caute rugându-se la Lourdes... în iunie 1980, în timp ce eram şi eu acolo! S-ar putea să ne fi rugat cot la cot în faţa grotei de la Massabielle, fără să ştim...

Traducere: ACC

Pentru mai multe consultaţi site-ul părintelui René-Luc : www.dieuenpleincoeur.com

Un bilet ce te trimite... pe Marte :)


În data de 5 iulie, celebra trupă americană Thirty Seconds to Mars  va interpreta cele mai recente piese ale lor pentru fanii din România pe scena de la Romexpo.


Precedentul turneu Thirty Seconds to Mars – This is War – 
a doborât recordul pentru cel mai lung tur realizat vreodată de o trupa rock,
intrând în Guinness World Record.
Trupa a concertat fără întrerupere timp de doi ani, în 60 de tari de pe șase continente,
majoritatea evenimentelor fiind sold out. Au fost 311 spectacole,
ce au atins un public de peste trei milioane de persoane.



O reducere pentru tine!
2. Apasati pe butonul BILETE.
3. Introduceti codul urmator: BLG507RO (il puteti folosi de cate ori vreti voi pana pe data de 15 iunie)
4. Bucurati-va de biletele cu pret redus! 


 Audiție plăcută!