sâmbătă, 31 mai 2014

Ai de unde alege pe microjoburi.ro!

Trăim în secolul luminii în care dorim ca toate să se întâmple în următorul moment. Avem așteptări mari de la lume, ne dorim servicii sigure și de calitate, și totul la un preț cât mai mic, rezonabil. Nu este greu de înțeles de ce unii s-au gândit deja la noi și ne propun o platformă on-line care să ne satisfacă toate dorințele în materie de servicii și oferte, de prestări și cereri, acest site, ușor de reținut, este microjoburi.ro. Și, deși ar părea micro în vasta lume 2.o, asta nu înseamnă că este atât de ascuns. Acest site este primul cu un astfel de profil și cu siguranță va ispiti piața virtuală, nu numai pentru faptul că deschide o portiță acelora ce au un anumit atuu ce le poate genera un venit garantat, dar pe lângă aceasta face mult mai facilă întâlnirea posibilului cumpărător de servicii cu prestatorul. Și, pentru a nu mai lungi vorba, vă dau mai jos o listă cu motivele pentru care se merită să accesați și chiar să comandați servicii de pe microjoburi.ro:
  • pentru că este unica șansă de a găsi împreună persoane binevoitoare care să-ți ofere un serviciu (deci ceea ce îți dorești) la un preț rezonabil de 50 ron
  • o diversitate de servicii ce le găsești facil
  • pentru că timpul tău lipsește, altcineva te înlocuiește :)
  • este ca o mare companie care realizează de toate, numai că e pe net!
  • îți poți porni singur o afacere!

  • este o platformă românească din Romania, în limba ta dar internațională în același timp :)
  • timpul tău contează iar ei știu asta...
  • dacă 50 de lei ți se par mult... atunci fă-ți singur acel serviciu! Însă nu uita că altcineva îl putea face cu pasiune pentru tine și poate că mult mai bine!
  • pasiunea ta = $

  • și un copil ar putea face cumpărături, atât este de ușor. Numai că trebuie să ajungă la 18 ani...
  • când te grăbești poți comanda servicii și de pe mobil sau tabletă!
  • dacă poți realiza ceva și dai anunț pe site, păi poți ace bani și în somn
  • bănuții tăi sunt în siguranță până când primești serviciul dorit
  • părerea ta contează! După ce ai primit un serviciu poți lăsa comm-uri ce le vor fi de folos și altora!
  • îți faci cunoștințe noi sau afli despre prietenii tăi lucruri pe care nu le cunoșteai, ce pasiuni mai au
  • ... ia intră dumneata frumos acolo (dă click aici: microjoburi.ro) și vezi și singur despre ce este vorba :) 

Tu ce microjob ai cere?
Dar ce ai putea oferi?
Intră pe microjoburi.ro chiar acum!


Noua Eparhie de Bucureşti, o evoluție firească



Înființarea noii eparhii la București reia un proces istoric firesc ce a fost întrerupt brutal de dictatura comunistă. La ordinele Moscovei, comuniștii din România au scos în afara legii Biserica Greco-Catolică, lăcașele de cult au fost confiscate, fiind arestați și păstorii credincioșilor uniți din Capitală – episcopul Vasile Aftenie, protopopul Tit Liviu Chinezu (consacrat episcop auxiliar pentru București în clandestinitate), Zenovie Pâclișanu, academician și preot greco-catolic numit de către Nunțiul Apotolic vicar general pentru București după arestarea primilor doi.

1930. Concordatul

După Marea Unire, în 1930, în baza Concordatului dintre Statul român și Sfântul Scaun, tot teritoriul Vechiului Regat a intrat în componența Arhiepiscopiei greco-catolice de la Blaj.

În afara arcului carpatic, urmare a emigrării, începând cu a doua jumătate a secolului XVIII se înființaseră comunități ale credincioșilor români uniți cu Roma.  În 1816, în Țara Românească se aflau circa 12.000 de credincioși greco-catolici veniți din Transilvania.

După revoluția de la 1848, desființarea iobăgiei și Unirea Principatelor, a existat un alt val important de emigrare din Transilvania. Mulți români greco-catolici s-au stabilit la București – devenit Capitală a României. Arhiepiscopia de la Blaj le-a trimis drept păstor un tânăr preot cu studii la Roma – Demetriu Radu. El a predicat românilor uniți în catedrala Sfântul Iosif și a cumpărat, în 1892, terenul din strada Polonă, pe care a fost ridicată, în 1909, biserica „Sfântul Vasile cel Mare”.  După ce Demetriu Radu a fost numit episcop de Lugoj, a fost trimis la București un alt păstor – Ioan Bălan, protopop al Bucureștilor. Și acesta avea să devină ulterior episcop, în fruntea Eparhiei de Lugoj. A fost urmat în păstorire la București -între 1934-1938- de către părintele protopop, pe atunci, Vasile Aftenie.

1940. Crearea Vicariatului la București

În 1940 a fost înființat Vicariatul pentru București și Vechiul Regatm cu episcop vicar auxiliar – PS Vasile Aftenie. Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” a primit astfel rangul de biserică vicarială. Episcop vicar a fost numit PS Vasile Aftenie, care fusese preot în Capitală până în 1938, iar protopop al Bucureștilor – părintele Tit Liviu Chinezu.

Afluxul de refugiați greco-catolici din Transilvania către București a crescut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial mai ales după anexarea nord-vestului Ardealului. În biserica vicarială de pe str. Polonă nr.50, Fericitul Vladimir Ghika – preot catolic  ce avea permisiunea de a sluji în ambele rituri, latin și oriental – lua parte la rânduielile liturgice bizantine și rugăciuni, organizând celebrele conferințe pentru tinerii catolici și ortodocși sub egida ASTRU – Asociația Studenților Români Uniți.

1948-1989. Prigoana.

În 1948, după o campanie furibundă  presei comuniste și autorităților, la instigarea Moscovei regimul comunist a scos în afara legii Biserica Română Unită cu Roma, a confiscat lăcașele de cult și i-a arestat p toți cei șase episcopi, pe preoții, călugării, călugărițele și credincioșii care continuau să opună rezistență. Au fost arestați PS Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu, Zenovie Pâclișanu. O vreme, până în 1952 când a fost arestat și el, credincioșii uniți din București au găsit discretă îndrumare spirituală la Fericitul Vladimir Ghika. Prigona comunistă a întrerupt astfel dezvoltarea firească a comunității unite din București, biserica trecând în clandestinitate, mutându-se în casele credincioșilor, în lagăre și închisori.

2008. Reînființarea Vicariatului la București

După prăbușirea regimului comunist în 1989 și vremurile tulburi care au urmat, în urma unor cereri repetate ale credincioșilor din Capitală, în 2008 Biserica Română Unită cu Roma a decis reînființarea Vicariatului și numirea PS Mihai Frățilă ca episcop auxiliar pentru Arhiepiscopul Major cu sediul la București. PS Mihai i-a fost încredințată păstorirea întregului teritoriu al Vechiului Regat. Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” de pe strada Polonă a redevenit biserică vicarială.

2014. Înființarea Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de București

Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan a decis, cu acordul Sfântului Părinte Francisc, înființarea Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de București (Eparchia Sanctus Basilius Magnus Bucarestiensis Romenorum).PS Mihai a devenit Episcop eparhial al noii eparhii, iar  biserica „Sfântul Vasile cel Mare” din Bucureşti a primit rangul şi statutul de Catedrală a noii eparhii.

Teritoriul canonic al noii eparhii greco-catolice cuprinde capitala României şi judeţele provinciei istorice a Ţării Româneşti (Oltenia, Muntenia şi Dobrogea).

Sursa:www.vicariatbucuresti.ro

Acum totul este posibil... pentru 50 de ron!

Deseori căutăm să ne rezolvăm o problemă într-un mod cât se poate de rapid, dar asta nu se poate mereu. Însă de acum orice este posibil, pentru că în lumea virtuală a apărut un site (microjoburi.ro) pe platforma căreia poți să comanzi un microjob. Dar nu este doar atât!!! Poți să propui chiar tu ceva, un microjob pe care îl poți presta, o noutate sau chiar să intri în competiție cu alții care oferă aceleași oferte. Ce este interesant (mai ales pentru cei din alte localități) este faptul că poți să participi cu microjobul tău în localitatea de domiciliu.
Și mai sunt câteva avantaje, iată că:
- poți căuta cu ușurință microjobul dorit
- plata se face în mod sigur prin intermediul cardului sau al unui virament bancar
- ai de unde alege, 19 domenii
- chiar dacă plătești, prestatorul nu primește banii până nu îți dai OK-ul


- poți să-i dai prestatorului o „steluță” (recomandare) dacă acesta își împlinește sarcina și astfel ești de ajutor și altora
- poți ține legătura, deci comunica cu cineva înainte de a comanda un microjob
- Iată o listă mică de servicii: SEO, Social Media, Media, Auto-moto, babysitting, afaceri si consultanta, animale de companie, etc.

Microjoburi-preview-articol-blog

- economisește timp! De ce ai căuta pe zeci de pagini web rezolvarea problemei tale când aceasta se află la doar un click distanță?
- hobby-ul tău de astăzi (dacă intri pe site și își faci cont) o sursă eficientă de venit. Ce, ți-ar strica 50 de ron la câteva zile?
- prețul este fix și, după părerea mea, foarte bun
- o platformă eficientă pentru persoanele ce doresc să lucreze de acasă (pentru unele servicii)


Tu ce microjob ai cere?
Dar ce ai putea oferi?
Intră pe microjoburi.ro chiar acum!

ANUNŢ: pelerinajul de primăvară la Capela Fecioarei Săracilor de la Cărbunari – Blaj


Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, anunţă pelerinajul de primăvară la Capela “Fecioarei Săracilor” din Cărbunari.

Tradiţia pelerinajului – începută în urmă cu aproape optzeci de ani, dar întreruptă în anii comunismului – a fost reluată şi coordonată după 1989 de comunitatea călugărilor Augustinieni Asumpţionişti. În acest an, pelerinajul de primăvară de la Carbunari va avea loc duminică, 1 iunie 2014.


P R O G R A M U L

Sâmbătă 31 mai
Ora 19.00
Biserica Parohiei Blaj II (Capela Arhiereilor)
Seară de veghe şi de rugăciune

Duminică 1 iunie
Ora 8.30
Plecare în procesiune din faţa Catedralei Mitropolitane spre Cărbunari

Ora 10
Capela Fecioarei Săracilor din Cărbunari
Binecuvântarea altarului şi a chivotului
Liturghie Arhierească

Ora 13.30
Paraclisul Maicii Domnului


ANUNŢ: Întâlnirea Arhieparhială a Tineretului Catolic



Sâmbătă, 31 mai 2014, va avea loc Întâlnirea Arhieparhială a Tinerilor din Arhidieceza de Alba Iulia și Făgăraș, gazdele evenimentului fiind Protopopiatul Român Unit – Blaj, Parohia Blaj I – Preasfânta Treime (Catedrala) şi Parohia Blaj II – Adormirea Maicii Domnului (Capela Arhiereilor).

Tema Întâlnirii din acest an este: Fericiţi cei săraci cu spiritul că a acelora este Împărăţia cerurilor (Matei 5,3).



Programul Întâlnirii:


Orele 9: Primirea grupurilor de tineri şi a preoţilor însoţitori la Catedrală;

Orele 10: Dumnezeiasca Liturghie, prezidată de Preasfinţia Sa CLAUDIU, episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore, în Catedrală;

Orele 12: Meditaţia Întâlnirii prezentată de părintele Lucian Dincă AA, din Bucureşti;

Orele 13: Deplasarea în Parcul Avram Iancu pentru servirea mesei;

Orele 14: Constituirea pe 10 grupuri de discuţii; la fiecare grup vor modera câte 2 preoţi;

Orele 15: Concluziile discuţiilor pe grupuri;

Orele 16: Program religios oferit de diferite grupuri parohiale; program artistic;

Orele 18,30: Încheierea Întâlnirii; Predarea Crucii organizatorilor anului 2015.

Notă: Vor fi preoţi disponibili pentru mărturisiri, începând cu orele 9.

vineri, 30 mai 2014

Blaj: Caritas a lansat Proiectul "Masuri Active de Succes pentru Someri”



Aproximativ 80 de persoane fara loc de munca din Blaj si imprejurimi vor avea posibilitatea sa se califice pe piata muncii in cadrul unui program de masuri active de succes pentru someri derulat de Caritas Blaj. La Blaj, intre 60 si 80 de persoane vor beneficia, pe langa consiliere pe piata muncii, de cursuri de calificare in 3 specialitati profesionale: ingrijitor batrani la domiciliu, ingrijitoare copii si lucrator finisor pentru constructii. Cursantii vor primi si subventii pentru participarea la aceste programe de consiliere si calificare. Sunt asteptati sa participe la aceste programe persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, someri de lunga durata, persoane inactive, someri tineri si someri in varsta de peste 45 de ani. Cei aflati in aceste situatii sociale, care doresc sa participe la aceste programe de calificare si consiliere profesionala, trebuie sa depuna o cerere in acest sens la sediul Caritas Blaj.

Proiectul "Masuri Active de Succes pentru Someri" pentru judetul Alba a fost lansat de Caritas Blaj in cadrul unui eveniment organizat luni, 26 mai 2014, si face parte din cadrul unui proiect mai amplu derulat de Asociatia Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj si partenerii sai: Centrul Diecezan Caritas Iasi, Asociatia Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Amber Business Consulting Romania SRL si Associazione Formazione Professionale del Patronato San Vincenzo. Proiectul este cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 5 "Promovarea masurilor active de ocupare", Domeniul major de interventie 5.1 "Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare".

Proiectul promoveaza si aplica masuri active de ocupare pentru un numar de minimum 610 persoane din judetele Cluj, Iasi, Bacau, Alba si Mures, facilitand integrarea acestora pe piata muncii. Astfel, grupul tinta al proiectului este format din 150 persoane inactive, 190 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca, 140 someri de lunga durata, 80 de someri tineri si 50 de someri peste 45 de ani.

Obiectivele proiectului sunt:

- imbunatatirea cunostintelor de informare privind accesarea pietei muncii pentru minim 610 persoane, prin activitati de promovare si informare, consiliere si orientare profesionala;

- imbunatatirea competentelor a cel putin 578 de someri, persoane aflate in cautarea unui loc de munca si persoane inactive, in meserii cerute pe piata locala si regionala;

- medierea ocupationala pentru 150 de persoane din judetele vizate in proiect;

- dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale, a abilitatilor si cunostintelor in domeniul antreprenoriatului pentru 104 someri, persoane aflate in cautarea unui loc de munca si persoane inactive;

- furnizarea de consultanta si asistenta in domeniul antreprenoriatului pentru incurajarea a cel putin 40 de someri, persoane aflate in cautarea unui loc de munca si persoane inactive, cu scopul demararii de afaceri sau activitati independente.

Beneficiile aduse de proiect:

- furnizarea unei palete de cursuri de calificare/specializare (certificate national) in diferite arii profesionale. In judetele Alba si Mures, unde proiectul este derulat de Caritas Blaj, sunt organizate cursuri de calificare in 3 specialitati profesionale: ingrijitor batrani la domiciliu, ingrijitoare copii si lucrator finisor pentru constructii. Pe langa cele 3 tipuri de cursuri, in celelalte judete, sunt organizate cursuri de patiser, agent paza si ordine, soferi autocamioane si masini de mare tonaj, lucrator in comert, iar pentru somerii cu studii superioare vor fi organizate si cursuri de competente antreprenoriale;

- organizarea a 5 caravane de promovare si 5 burse de locuri de munca, dar si dezvoltarea unei platforme web care faciliteaza contactul grupului tinta cu potentialii angajatori si accesul la baze de date actualizate permanent cu locuri de munca;

- cele mai bune 40 de planuri de afaceri selectate prin concurs vor primi asistenta si consultanta de specialitate, pentru initierea unei afaceri independente de tip PFA (persoana fizica autorizata), Societate comerciala sau IF (intreprindere familiala);

- dezvoltarea de aplicatii multimedia inovative, utile beneficiarilor proiectului pentru accesarea de informatii necesare integrarii pe piata muncii si oferirea cu titlu gratuit catre grupul tinta a unui numar de 610 tablete multimedia.

Proiectul a demarat in data de 4 aprilie 2014 si are o perioada de implementare de 18 luni. Valoarea totala a proiectului este de 8.181.295,30 lei.

La Blaj, lansarea proiectului a avut loc luni, 26 mai, pentru judetul Alba, iar la Tarnaveni se va desfasura miercuri, 28 mai, pentru judetul Mures. In cadrul lansarii de la Blaj au luat cuvantul directorul Caritas Mitropolitan Blaj, pr. Nicolae Anusca, gazda evenimentului, pr. Adrian Avram, directorul Caritas Eparhial Cluj, Nicola Gambi, reprezentantul Amber Business Consulting Romania SRL, Alexandra Rus, director executiv adjunct la OIR POSDRU Regiunea Centru si, din partea autoritatilor locale, Florin Roman, vicepresedintele Consiliului Judetean Alba si Livia Muresan, viceprimarul municipiului Blaj.

"Ma bucur pentru acest proiect, ca il avem la Blaj, e o provocare pentru noi, pentru ca e de dorit ca Biserica si institutiile sale sa se implice in aceste probleme legate de piata muncii, derularea de masuri active de ocupare a pietei muncii, imbunatatirea acesteia. Pentru noi, ca organizatie sociala a Bisericii, este o provocare acest proiect si este important sa gasim fundamente spirituale de a ne motiva oamenii sa actioneze in acest sens, sa facem oamenii sa iubeasca munca, sa isi doreasca sa se specializeze permanent, sa invete lucruri noi, sa progreseze", a declarat directorul general al Asociatiei Caritas Blaj, pr. Nicolae Anusca, presedinte al Confederatiei Caritas Romania.

Nicu Goga

Sursa:www.radioblaj.caritas-blaj.ro

Biografia Preasfinţitului Mihai Frăţilă, Episcopul noii Eparhii greco-catolice de Bucureşti



Nota biografică
a Preasfinţitului Mihai Frăţilă,
Episcop al noii Eparhii greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti

Noul Episcop al Eparhiei greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, Preasfinţia Sa, Preasfinţitul Mihai Frăţilă, s-a născut în data de 10 decembrie 1970 la Alba-Iulia într-o familie cu tradiţii preoţeşti.

Este absolvent al Colegiului naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba-Iulia (1989). Studiază apoi teologia la Blaj (1990-1991) şi Roma (1991-1996) la Universităţile Urbaniana şi Gregoriana cu bursă  la Colegiului Pontifical Pio Romeno.

Este hirotonit preot la Blaj, în data de 11 august 1996, pentru Arhieparhia de Făgăraş şi Alba-Iulia prin punerea mâinilor Înalt Preasfinţitului Lucian.

Între anii 1996 şi 1998 urmează cursurile specializării în teologie liturgică la Institutul catolic din Paris, unde susţine lucrarea de master Itinerariul baptismal al curăţiei. Aspecte ale purificării în ritualul de botez al tradiţiei bizantine (publicată în franceză, Cluj-Napoca, Viaţa creştină, 2001, Intellectus fidei 4). În acelaşi timp a activat ca vicar al Misiunii greco-catolice române din capitala Franţei.

Între anii 1999 şi 2005 este vice-rector al Colegiului Pio Romeno de la Roma, apoi, între 2005 şi 2007, rector al aceleiaşi instituţii.

La 20 iunie 2007, este ales de Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică  Episcopauxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, alegere proclamată de Sfântul Părinte Papa Benedict XVI la 27 octombrie 2007.

Este hirotonit episcop în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, la 16 decembrie 2007, iar la 4 mai 2008 este instalat solemn la Bucureşti ca episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş cu sediul în capitală, vicar general pentru Bucureşti şi teritoriul fostului Regat.

La 8 mai 2014 este ales de Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică  Episcop eparhial al noii Eparhii greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, alegere proclamată de Sfântul Părinte Papa Francisc, la 29 mai 2014.

Preasfinţia Sa Mihai, Episcop al Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, este autor al lucrărilor:
Dumnezeu este acolo unde doreşte să te întâlnească. Simplitatea în fragmente (Galaxia Gutenberg, 2005);
Lumina este un dar al Cerului. Privind viaţa prin ochii lui Dumnezeu (Galaxia Gutenberg, 2007);
-“Cu o singură gură şi o singură inimă”. Liturghia altfel (Galaxia Gutenberg, 2007);
Precedenţa răgazului. Eseuri imaginare de teologia speranţei (Galaxia Gutenberg, 2013)
Curajul de-a improviza. Eseuri întârziate despre harul nevăzut al vieţii, (Ed. Surorilor Lauretane, 2014).

O nouă eparhie greco-catolică în România


COMUNICAT DE PRESĂ:
Înființarea Eparhiei greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti şi alegerea primului său Episcop eparhial, Preasfințitul Mihai Frăţilă.


În perioada 7-9 mai 2014, s-au desfăşurat la Oradea, sub președinția Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureşan, lucrările sesiunii ordinare de primăvară ale Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Considerând nevoia pastorală şi realitatea istorică, culturală şi geografică a sudului teritoriului extracarpatic al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, cu acordul şi binecuvântarea Sfântului Părinte Papa Francisc, după ce a primit consensul Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, conform can. 85 § 1 al Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, după consultarea Scaunului Apostolic al Romei, Preafericirea Sa Cardinal Lucian Mureșan, în calitate de Arhiepiscop Major, a înfiinţat Eparhia „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti (Eparchia Sanctus Basilius Magnus Bucarestiensis Romenorum), cu teritoriu canonic corespunzător capitalei României şi judeţelor provinciei istorice a Ţării Româneşti (Oltenia, Muntenia şi Dobrogea).

Astfel, biserica „Sfântul Vasile cel Mare” (strada Polonă) din Bucureşti primeşte rangul şi statutul de Catedrală a noii Eparhii.

Totodată, Preafericirea Sa Cardinal Lucian Mureșan, în aceeaşi calitate de Arhiepiscop Major, în baza canonului 85 § 2, 2 al Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, ca urmare a procesului electoral desfășurat canonic, după ce a primit consensul Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, cu acordul şi binecuvântarea Sfântului Părinte Papa Francisc, l-a transferat pe Preasfințitul Episcop Mihai Frăţilă din funcția de Episcop titular de Nove şi auxiliar de Alba-Iulia şi Făgăraş, în funcția de Episcop eparhial al noii Eparhii „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti.

Data întronizării la Bucureşti a noului Episcop eparhial al Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, va fi comunicată ulterior.

Uniţi în rugăciune de mulțumire, cerând plinătate de haruri şi ajutorul Maicii Preacurate peste noul Eparh şi noua Eparhie, îi dorim Preasfințitului Episcop Mihai îndelungată și binecuvântată păstorire.

Întru mulți ani, Preasfințite Părinte!

Pr. Cristian Crişan

Notar al Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice

joi, 29 mai 2014

Caută și vei găsi...

Trăim într-o lume în care avem nevoie de diverse servicii sau avem cunoștințele necesare pentru a putea oferi anumite servicii. Numai că deseori aceste două lucruri sunt greu de găsit împreună, până acum. De curând, în lumea virtuală, a apărut un site care întregește aceste cereri: microjoburi.ro. Aici poți găsi diverse servicii la un preț modest de 50 de ron în aproape orice domeniu. Așa că dacă ești, să spunem, în căutarea unei persoane care să-ți facă cumpărăturile, să te însoțească la shopping sau pur și simplu cauți pe cineva cui să te confesezi, atunci intri pe site (microjoburi.ro) și comanzi acest microjob. 

De ce ai avea de un astfel de site? Păi, pentru a mă folosi de numărul meu preferat, îți voi da șapte motive:
- te costă doar 50 de ron să îți rezolvi o problemă pe care nu o poți rezolva singur
- poți cere acest serviciu la orice oră din zi sau noapte și în cel mai scurt timp se rezolvă
- poți cere servicii sau să le oferi. Tare, deci poți să prestezi serviciile în care ai o anumită experiență (sau poate că ești un profesionist!) și astfel câștigi bănuți pentru a-ți achiziționa serviciul dorit, dacă vrei
- site-ul este aerisit, bine structurat, te ajută intuitiv. Este simplu de folosit!
- dacă nu găsești ceea ce cauți, cere și vei primi poate, în cel mai scurt timp
- în spatele acestei platforme stă o echipă de profesioniști care îți răspund prompt la orice întrebare
- chiar dacă am citit și comenturi împotriva acestui site, mai bine spus a celor care oferă diverse servicii, acesta este singurul și primul site de acest gen în România și asta te încântă când vezi că lumea are idei


Tu ce microjob ai cere?
Dar ce ai putea oferi?
Intră pe microjoburi.ro chiar acum!



                       

Nimeni să nu folosească numele lui Dumnezeu pentru practicarea violenței!



Luni, 27 mai, în cea de-a treia și ultima zi a pelerinajului apostolic în Țara Sfântă, Pontiful a mers la Esplanada Moscheilor din Ierusalim, unde a fost întâmpinat de Marele Muftiu al Ierusalimului și al întregii Palestine, Sheikh Muhammad Ahmad Hussein, împreună cu alte autorități religioase.

După discursurile adresate Sfântului Părinte de către Marele Muftiu și de către Președintele Consiliului Suprem Musulman, Sfântul Părinte s-a adresat, la rândul său nu doar celor prezenți ci musulmanilor în general, pe care i-a numit credincioși musulmani, dragi frați.

"Sunt recunoscător să vă pot întâlni în acest loc sacru și vă mulțumesc din inimă pentru amabila invitație pe care mi-ați adresat-o", a spus Pontiful la începutul discursului, amintind încă o dată că a venit în Țara Sfântă ca pelerin, pe urmele Papei Paul al VI-lea, primul Pontif în Țara Sfântă, pentru a vizita locurile care au văzut prezența pământească a lui Isus Cristos. "Însă", a continuat Sfântul Părinte, "pelerinajul meu nu ar fi complet dacă nu ar include și întâlnirea cu persoanele și comunitățile care trăiesc în acest ținut, fiind de altfel foarte bucuros să mă întâlnesc cu voi, Frați Musulmani".

Evocând figura lui Avraam, "care a trăit ca pelerin în aceste ținuturi", și pe care-l recunosc și Musulmanii și Creștinii și Arabii, chiar dacă în moduri diferite, Papa l-a definit "un părinte în credință și un mare exemplu de imitat".

Papa Francisc: "El s-a făcut pelerin, lăsându-i pe ai săi, lăsându-și propria casă, pentru a da curs acelei aventuri spirituale la care-l chema Domnul. Pelerinul este o persoană care își asumă condiția săracului, care acceptă să-și părăsească propria patrie și să se îndrepte spre o țintă măreață și mult dorită, trăind cu speranța împlinirii unei promisiuni primite. Aceasta a fost condiția lui Avraam, acesta ar trebui să fie și comportamentul nostru spiritual. Nu putem să ne considerăm autosuficienți, patronii vieții noastre; nu putem să ne limităm, să rămânem închiși, siguri de convingerile noastre". "În fața misterului lui Dumnezeu suntem cu toții săraci, simțim datoria de a fi mereu gata să ieșim din noi înșine, docili față de chemarea adresată nouă de Dumnezeu, deschiși față de viitorul pe care Dumnezeu vrea să-l construiască pentru noi. În acest pelerinaj pământesc nu suntem singuri, ne intersectăm cu parcursul altor frați, câteodată facem împreună cu ei o bucată de drum, câteodată facem un popas comun care ne întărește. Astfel este și această întâlnire, pe care o trăiesc cu deosebită gratitudine", a mai spus Pontiful în discursul adresat Marelui Muftiu de Ierusalim și autorităților religioase musulmane cu care s-a întâlnit la Ierusalim, în cea de-a treia zi a pelerinajului apostolic în Țara Sfântă.

În încheierea discursului, Papa Francisc a lansat un însuflețit apel către toate persoanele și comunitățile care se recunosc în Avraam. "Să ne respectăm și să ne iubim unii pe alții ca frați și surori! Să învățăm să înțelegem durerea celuilalt! Nimeni să nu folosească numele lui Dumnezeu pentru practicarea violenței! Să lucrăm împreună pentru dreptate și pace! Salam!"


Sursa:ro.radiovaticana.va

Cadou ceas Casio la abonamentul revistei Top Gear

Daca te abonezi pana pe 31 mai 2014 la revista Top Gear (1 an – 10 numere), vei primi gratuit  si garantat un ceas sport Casio.
Trebuie sa platiti doar 99 de lei (comparativ cu 119 la chioscurile de ziare).

miercuri, 28 mai 2014

“Sperante pe cartela” la TVR Cluj


Citește!

Biblioteca pentru toti continua cu titluri din literatura universala. Din 28 mai 2014

Din 28 mai 2014, colectia Biblioteca pentru toti va continua cu cele mai importante titluri clasice din literatura universala.
Se va pastra numerotarea dar si formatul avut pana acum in colectie.
Cel de-al 167-lea volum este “Invierea” de Lev Tolstoi.
Multumiri, Altmarius !
PS. Ma astept sa ajunga lejer la vreo 300 de volume, cu mentiunea sa aleaga titluri la fel de bune ca acesta.

marți, 27 mai 2014

Celebrarea ecumenică din bazilica Sfântului Mormânt, o premieră fără precedent în istoria recentă


Luni, 26 mai, a fost ultima zi din pelerinajul Papei Francisc la Locurile Sfinte. După ce sâmbătă a vizitat Iordania iar duminică dimineață Statul Palestina, Pontiful a ajuns duminică după amiază în Israel, de unde s-a întors la Roma în seara zilei de luni.

”Cu puțin timp înainte de vizita Papei în Statul Palestina, presa israeliană se întreba cu îngrijorare: ce va spune Papa la Betleem? Răspunsul papei Francisc nu s-a lăsat așteptat și la sfârșitul Sfintei Liturghii, anunțul surprinzător: a invitat în casa lui din Vatican pentru o întâlnire de rugăciune, ca să ceară împreună de la Dumnezeu darul păcii, pe președintele palestinian Mahmoud Abbas și pe omologul său izraelian Shimon Peres.

Papa Francisc: ”Toți ne dorim pacea; atâția oameni construiesc pacea zi de zi prin gesturi mărunte; mulți suferă și îndură cu răbdare povara atâtor încercări pentru a o construi. Și toți, mai ales cei care sunt puși în slujba popoarelor lor, avem datoria de a ne face instrumente și constructori de pace, mai întâi de toate prin rugăciune. Să construiești pacea, e greu, dar să trăiești fără pace este un coșmar. Toți bărbații și femeile din această țară și din lumea întreagă ne cer să ducem înaintea lui Dumnezeu aspirația lor arzătoare de pace”.

Anunțul pe care Papa l-a adresat personal președintelui israelian pe aeroportul din Tel Aviv este de importanță istorică și deja cei doi președinți și-au arătat disponibilitatea de a accepta invitația. ”A venit momentul de a arăta curajul păcii”, a spus mai înainte Papa adresându-se președintelui Abbas la întâlnirea cu autoritățile palestiniene, o pace care se bazează pe recunoașterea din partea tuturor a dreptului celor două state de a exista și de a se bucura de pace și securitate în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional.

Papa Francisc: ”Le urez popoarelor palestinian și izraelian și respectivelor autorități să întreprindă acest fericit exod către pace cu acel curaj și acea fermitate de care este nevoie în orice exod”.

La ceremonia de sosire de pe aeroportul din Tel Aviv, unde a fost primit de președintele Shimon Peres și premierul Benjamin Netanyahu, Papa a formulat urarea ca această țară binecuvântată să fie un loc în care să nu fie nici un spațiu pentru cei care, instrumentalizând și exasperând valoarea propriei apartenențe religioase, devin intoleranți și violenți față de apartenența celuilalt.

De aici, un nou apel al Suveranului Pontif: ”Să fie recunoscut la nivel universal că Statul Israel are dreptul de a exista și de a se bucura de pace și securitate în cadrul frontierelor recunoscute internațional. Să fie recunoscut în egală măsură că Poporul palestinian are dreptul la o patrie suverană, de a trăi cu demnitate și de a călători în libertate. Soluția celor două State să devină realitate și să nu rămână un vis”.

Mergând la bazilica Nativității de la Betleem, duminică dimineață, Papa a făcut un alt gest care în câteva minute a făcut înconjurul lumii: a cerut să oprească automobilul panoramic, a coborât și s-a recules în rugăciune și tăcere în fața zidului de separare izraelian, pe care erau scrise cuvinte împotriva ocupației.

Într-un ”crescendo” de emoții, cuvinte și gesturi, Papa Francisc, neobosit, continuă să ceară ”calea păcii astfel încât spadele să se schimbe în pluguri” iar această țară să înflorească din nou în prosperitate și concordie”.

După ceremonia de bun venit, desfășurată pe aeroportul din Tel Aviv, Papa Francisc a parcurs cu elicopterul armatei israeliene distanța de 60 de km până la Ierusalim, mai precis, la heliportul de pe Muntele Scopus.

Ziua intensă pe care Papa a petrecut-o duminică după amiază la Ierusalim a culminat cu celebrarea ecumenică din bazilica Sfântului Mormânt. Rugăciunea comună cu reprezentanții celorlalte Biserici a fost precedată de întâlnirea privată cu patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu, la sediul Delegației Apostolice a Sf. Scaun, în același spațiu în care, cu 50 de ani în urmă avea loc, pentru prima dată după veacuri de răceală și distanță, îmbrățișarea istorică dintre un Episcop al Romei, Paul al VI-lea, și un patriarh de Constantinopol, Atenagora. Asemenea ”Comunicatului comun”, semnat acum 50 de ani de cele două personalități, papa Francisc și patriarhul Bartolomeu au semnat o ”Declarație Comună” cu privire la angajarea celor două Biserici, catolică și ortodoxă, în promovarea unității între creștini și a valorilor spirituale.

Celebrarea ecumenică din bazilica Sfântului Mormânt reprezintă o premieră fără precedent în istoria recentă, mai mult, în istoria creștinătății: s-au rugat împreună pentru prima dată reprezentanții tuturor Bisericilor din Țara Sfântă, catolici, greco-ortodocși, armeni, sirieni, copți, etiopieni, anglicani, luterani și celelalte confesiuni.

”Asemenea veneraților noștri predecesori papa Paul al VI-lea și patriarhul ecumenic Atenagora, care s-au întâlnit aici la Ierusalim acum 50 de ani” – se citește în Declarația Comună – ”tot astfel și noi, papa Francisc și Bartolomeu, patriarhul ecumenic, am voit să ne întâlnim în Țara Sfântă, "unde Mântuitorul nostru comun, Cristos Domnul, a trăit, a învățat, a murit, a înviat și s-a înălțat la cer, de unde l-a trimis pe Duhul Sfânt asupra Bisericii care lua ființă". (Comunicatul comun dintre papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagora, publicat după întâlnirea din 6 ianuarie 1964). Această întâlnire a noastră, ce reprezintă o reuniune ulterioară a Episcopilor Bisericilor de Roma și de Constantinopol, fondate de cei doi frați apostoli, Petru și Andrei, este pentru noi izvor de imensă bucurie spirituală și ne oferă ocazia de a reflecta asupra profundității și autenticității legăturilor existente între noi, rod al unui drum plin de har de-a lungul căruia am fost călăuziți de Domnul, începând din acea zi binecuvântată de acum 50 de ani”. ”Pe deplin conștienți că o astfel de unitate se manifestă în iubirea față de Dumnezeu și de aproapele, aspirăm la ziua în care în sfârșit vom participa împreună la banchetul euharistic”. ”Din această Cetate Sfântă a Ierusalimului ne exprimăm profunda noastră îngrijorare pentru situația creștinilor din Orientul Mijlociu și pentru dreptul lor de a rămâne în patrie ca cetățeni cu drepturi depline. Ne îndreptăm cu încredere rugăciunea noastră spre Dumnezeu cel atotputernic și milostiv pentru pace în Țara Sfântă și în Orientul Mijlociu”. ”Uniți de același ideal și amintind exemplul oferit acum 50 de ani la Ierusalim de către papa Paul al VI-lea și patriarhul Atenagora, facem apel la creștini, la credincioșii de orice tradiție religioasă și la toți oamenii de bună voință să recunoască situația de urgență a momentului, care ne îndeamnă să căutăm reconcilierea și unitatea familiei umane, în spiritul deplinului respect al diferențelor legitime, pentru binele întregii umanități și al generațiilor viitoare”, încheie Declarația Comună, semnată de papa Francisc și patriarhul Bartolomeu la Ierusalim.

După întâlnirea privată de la sediul Delegației Apostolice, ierarhii celor două Biserici s-au întâlnit din nou la bazilica Sfântului Mormânt, unde au fost primiți de cei trei superiori ai bazilicii, reprezentând Comunitățile greco-ortodoxă, catolică franciscană și armeană. ”Este un har extraordinar să fim aici adunați în rugăciune”, a spus papa Francisc în cuvântul său, după cântarea evangheliei în greacă și latină despre învierea lui Isus.

Papa Francisc: • ”Ne aflăm în reculegere în preajma mormântului gol, pentru a redescoperi măreția vocației noastre creștine: suntem bărbați și femei de înviere, nu de moarte”. ”Orice rană, orice suferință, orice durere, au fost luate pe umerii săi de Bunul Păstor, care s-a dat pe sine însuși și prin jertfa sa ne-a deschis calea către viața veșnică. Rănile sale deschise sunt ferestre prin care se revarsă asupra lumii torentul milostivirii sale”. ”Să nu lăsăm să ne fie furat fundamentul speranței noastre”. ”Să nu facem să lipsească omenirii vestea cea frumoasă a Învierii! Și să nu fim surzi la chemarea puternică spre unitate care răsună din acest loc, în cuvintele Celui care, înviat fiind, ne numește pe noi toți «frații mei»!”.

”Desigur– a recunoscut papa Francisc - nu putem nega dezbinările care încă mai există între noi, discipolii lui Isus” și ”acest loc sacru ne face să simțim această dramă cu o și mai mare suferință” dar divergențele ”nu trebuie să ne înspăimânte și să paralizeze drumul nostru”.

Papa Francisc: ”Trebuie să credem că, după cum a fost răsturnată piatra de la mormânt, tot la fel vor fi îndepărtate obstacolele care încă împiedică deplina comuniune dintre noi”.

În fine, Succesorul lui Petru și-a exprimat speranța de a găsi ”o formă de exercitare a slujirii petrine a Episcopului Romei care, în conformitate cu misiunea sa, să se deschidă la o situație nouă și să fie în contextul actual o slujire de iubire și comuniune recunoscută de toți”.

Cuvintele papei Francisc s-au situat pe același registru spiritual folosit de patriarhul Bartolomeu:
Patriarhul Bartolomeu: ”Acest mormânt iradiază mesaje de curaj, speranță și viață”. Mormântul gol arată biruința asupra morții și a răului, drept care nu trebuie să ne fie teamă de moarte și de rău, conștienți că istoria nu poate fi programată. ”Orice efort al omenirii contemporane de a-și plăsmui viitorul în autonomie și fără Dumnezeu, este o prezumpție zadarnică”. În fine, ne îndeamnă să respingem frica cea mai răspândită, probabil, din era noastră modernă, frica de celălalt, de cel diferit, de cel care are o altă credință. Amintind că întâlnirea dintre Paul al VI-lea și Atenagora a risipit teama care a ținut despărțite vreme de un mileniu cele două Biserici și a ”schimbat teama în iubire. Aceasta este singura cale de străbătut pentru ca, după cum s-a rugat Mântuitorul, «toți să fie una»".

După celebrarea ecumenică de la Sfântul Mormânt, papa Francisc, patriarhul Bartolomeu, ceilalți patriarhi și episcopi de diferite confesiuni au luat cina împreună la sediul Patriarhatului Latin din Ierusalim.

Sursa:ro.radiovaticana.va

Interviu cu patriarhul Bartolomeu despre întâlnirea cu papa Francisc la Ierusalim



De Mario Ponzi

În 1964 a început un drum "care de acum nu se mai poate opri": încă n-am ajuns "la ţinta unităţii creştinilor", însă din acel moment "am învăţat să ne iertăm unii pe alţii pentru greşelile şi neîncrederea din trecut şi am făcut paşi importanţi spre reapropiere şi reconciliere". Acum "a venit momentul de a merge înainte - afirmă Bartolomeu, Patriarh ecumenic de Constantinopol, - şi cu Papa Francisc vom face chiar un frumos pas înainte". Aceasta este o convingere pe care Patriarhul a nutrit-o de când l-a întâlnit pe Pontif cu ocazia celebrărilor pentru începerea slujirii petrine. Pentru aceasta a propus să reevoce împreună a cincizecea aniversare a "îmbrăţişării istorice din Ierusalim". Despre roadele pe care el le aşteaptă de la această întâlnire Bartolomeu vorbeşte în interviul acordat ziarului nostru în ajunul plecării spre Ţara Sfântă.

Papa Francisc pe urmele lui Paul al VI-lea după cincizeci de ani. În această perioadă s-a trecut de la "dialogul iubirii" la "dialogul adevărului". Şi acum cum va putea continua drumul în vederea ţintei finale?

Nu este nicio îndoială că întâlnirea istorică dintre venerabilii noştri predecesori, Patriarhul ecumenic Atenagora şi Papa Paul al VI-lea - pe care Biserica catolică romană îl va beatifica în scurtă vreme - a marcat un nou început în relaţiile dintre catolicismul roman şi ortodoxie. Este bine de amintit că acea întâlnire urma după un întreg mileniu de neîncredere reciprocă şi de înstrăinare teologică între marile noastre tradiţii. În pofida istoriei noastre comune de Scriptură şi Tradiţie, cele două Biserici ale noastre riscau aşadar să fie dăunate de izolare şi de autosuficienţă, mergând pe drumuri diferite încă din secolul al XI-lea. Întâlnirea la Ierusalim, la 5 ianuarie 1964, a fost un punct de plecare extraordinar pentru drumul lung de reconciliere şi de dialog, pe care generaţiile succesive au fost chemate să-l continue. Privind în urmă la ultimii cincizeci de ani, putem fi recunoscători lui Dumnezeu pentru ceea ce a fost realizat fie în "dialogul de iubire" fie în "dialogul de adevăr". Spiritul de iubire fraternă şi de respect reciproc a luat locul vechilor polemici şi al suspiciunii.

Şi la nivel teologic?

Comisia mixtă internaţională pentru dialogul teologic al celor două Biserici a produs diferite documente comune importante. Însă suntem conştienţi că există încă multe de făcut între cele două Biserici ale noastre, precum şi în interiorul lor. Fără îndoială, drumul este lung şi dificil. Totuşi, ca discipoli ai Domnului nostru, care l-a rugat pe Tatăl şi i-a îndemnat pe discipolii săi să fie "una" - ut unum sint, se citeşte în Evanghelia lui Ioan (17,21) - nu avem altă alternativă decât să continuăm acest drum de reconciliere şi de unitate. Orice altă cale ar fi o ruşinoasă trădare a voinţei Domnului şi o întoarcere inacceptabilă la trecutul nostru separat.

Dumneavoastră aţi spus recent că speraţi să puteţi convoca în curând Marele Conciliu al Bisericii Ortodoxe pentru a simboliza unitatea Bisericii dumneavoastră. Va putea să fie ocazie şi pentru a redescoperi valoarea unităţii tuturor creştinilor?

În timpul ultimei adunări, synaxis, a conducătorilor Bisericilor ortodoxe autocefale din lume, pe care am găzduit-o la Istanbul de la 6 la 9 martie, primaţii Bisericilor ortodoxe au vorbit despre problema Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii ortodoxe, hotărând în mod unanim că, accelerând procesul de pregătire, va fi convocat la Constantinopol în 2016. Acest sinod, aşa cum afirmaţi dumneavoastră, va fi un semn vital de unitate dintre Bisericile ortodoxe, într-un timp în care lumea cere un răspuns unificat la provocările sale fundamentale. În cursul acestei adunări i-am informat pe fraţii primaţi despre apropiata noastră întâlnire cu Papa Francisc la Ierusalim. Ei au exprimat astfel sprijinul lor pentru eveniment şi au reafirmat angajarea în favoarea dialogului teologic cu Biserica catolică romană. Acest lucru este important, deoarece întâlnirea de la Ierusalim va fi mult mai mult decât o confirmare simbolică puternică a disponibilităţii noastre de a continua drumul de iubire început în urmă cu cincizeci de ani de predecesorii noştri în spirit de fidelitate faţă de adevărul Evangheliei. Va fi şi o ocazie importantă pentru ca lumea să poată vedea o apropiere unită - dincolo de identităţile confesionale şi de diferenţe - de suferinţa creştinilor în atâtea locuri, în special în regiunile în care creştinismul s-a născut şi s-a dezvoltat. În afară de asta va fi şi o oportunitate pentru a vorbi despre nedreptăţile pe care membrii cei mai vulnerabili ai societăţilor contemporane sunt constrânşi să le îndure, precum şi despre consecinţele îngrijorătoare ale crizei ecologice.

Există multă aşteptare pentru această întâlnire. Mulţi nutresc speranţe concrete pentru un decisiv pas înainte care să ducă la depăşirea obstacolelor care încă se interpun în calea unităţii dintre creştini. Care sunt aşteptările dumneavoastră şi speranţele dumneavoastră?

Astăzi, mai mult decât în urmă cu cincizeci de ani, este o nevoie urgentă de reconciliere şi acest lucru face din apropiata noastră întâlnire cu Papa Francisc la Ierusalim un eveniment cu mare semnificaţie. Desigur este vorba - aşa cum trebuie să înţelegem şi să admitem cu umilinţă - numai despre un prim pas pentru a merge în întâmpinarea lumii, ca afirmare a dorinţei noastre de a mări eforturile în favoarea reconcilierii creştine şi paşnice. Cu toate acestea asta va demonstra disponibilitatea şi responsabilitatea noastră comună în a continua pe drumul pregătit de predecesorii noştri. Apoi, ca lideri ecleziastici şi spirituali, ne vom întâlni pentru a adresa un apel şi o invitaţie tuturor persoanelor, făcând abstracţie de credinţa şi virtuţile lor, pentru un dialog care în fond este îndreptat spre cunoaşterea adevărului lui Cristos şi pentru a gusta bucuria imensă care însoţeşte întâlnirea cu El. Totuşi, în ultimă analiză, acest lucru este posibil numai umplând despărţirea interioară a unora de ceilalţi şi prin unitatea tuturor oamenilor în Cristos, care este adevărata plinătate a iubirii şi a bucuriei.

Dar acesta era şi obiectivul întâlnirii din 1964.

Desigur că din 1964 până astăzi nu am ajuns la comuniunea deplină, care trebuie să fie obiectivul ultim al credincioşilor discipoli ai lui Cristos. Însă am învăţat să ne iertăm unii pe alţii pentru greşelile şi neîncrederea din trecut; şi am făcut paşi importanţi spre reapropiere şi reconciliere. Atenagora şi Paul al VI-lea au fost desigur mari anticipatori ai unităţii. În orice caz, un alt pas important spre reconciliere şi unitate va fi făcut, cu harul lui Dumnezeu, la 25 mai 2014, prin întâlnirea cu fratele nostru Papa Francisc. Fie ca să poată fi conformă voinţei lui Dumnezeu.

(După L `Osservatore romano, 24 mai 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu 

Sursa:www.ercis.ro

Lansarea cartii “Sperante pe cartela” (video)


luni, 26 mai 2014

Cu ochii în ecrane

filmar_67214_1_1387282509
Titlu: Filmar
Autor: 
Rating: 
Editura: 
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 248
ISBN: 978-973-46-4148-2
Unde ne refugiem din fața excesului de realitate? De dedublare, de virtualizare? Cum ne redobândim simţul justei aprecieri a realului? Răspunsul vine de la sine prin volumul comentat minimal de mine în cele ce urmează. ,,Filmele m-au făcut întotdeauna să trăiesc mai intens decât viaţa.’’(p. 126) (A nu se înţelege cumva că ,,toate filmele.’’) Cinefil şi filmolog împătimit, jurnalistul Cristian Tudor Popescu mărturiseşte că a deprins ,,viciul’’ consumului de filmografie în anii şaptezeci-optzeci pe când filmele bune reprezentau singura gură de oxigen în mediul comunist claustrofobic. Vizionarea unor filme de colecţie în anii tinereţii i-a cultivat deopotrivă nu doar exigenţa, ci şi echilibrul interior într-o lume altminteri schizoidă.
În colecţia, ca un ierbar, de tablete jurnalistice şi de mici dări de seamă post-festivaluri, devenită ,,Filmar”, autorul ne face părtaşi la puţinele sale veleităţi şi pasiuni, dar şi la numeroasele–i insatisfacţii culese din evenimente de gen şi din vizionări. Aş putea spune că doar câţiva cineaşti europeni din anii ’70, printre care Tarkovski, Lars Von Trier şi Koncealovski mai cu seamă, sunt pare-se singurii care se legitimează creativ în faţa spectatorului foarte exigent care este Cristian Tudor Popescu.
Să nu credeţi că palmaresul tot mai mondial al filmelor recente româneşti scapă de vigilenţa de cerber a cinefilului autor. Nume mari de regizori şi titluri de afiş fulminante sunt privite cu cea mai chirurgicală acurateţe şi sfârşesc demitizate. Nu de puţine ori, Cristian Tudor Popescu pune în discuţie gratuităţi precum nuditatea ori sexualitatea nemotivate estetic şi procedează aşa în numele unei pierdute moralităţi. Or, nu-i aşa, ,,În România, moralitatea poate fi definită ca o boală psihică.’’ Chestiunea până unde se poate uza de sexualitate ar putea fi explicată şi de următoarea ipoteză: ,,Diferenţa dintre un film porno şi un film de artă e golul interior creat de primul în spectator. Pe cât de intens pe loc, pe atât de volatil se dovedeşte efectul porno imediat ce s-a terminat filmul dispărând fără urmă. Arta lasă în tine o urmă care poate să nu dispară niciodată. Pe urmele artei vrei să te întorci în răstimpuri, un film de consum nu te mai interesează odată ce l-ai consumat, vrei altul. Marea artă nu poate fi comentată la ieşirea din sala de cinema.(p. 113)’’(Andrei Koncealovski)
Nici dorinţa de celebrizare a unor cineaşti tineri nu este ocolită, precum nici maşinăria de filme tot mai clişeice care a devenit Hollywoodul, uzina de producţii stereotipe de peste Atlantic. Consacrat prin ironia corozivă ce îi este specifică, autorul face uz de surprinzătoare jocuri de cuvinte ce amuză la modul inteligent şi nu o dată se protejează de ,,filmele proaste făcute de regizorii buni’’ prin serioase doze de umor negru. Cu apetenţa sa pentru ironizarea absurdului vieţii contemporane aglomerate şi pline de ambalaje redundante, autorul îşi ocroteşte sensibilitatea întotdeauna bine disimulată prin exerciţii de cinism în stil ,,très d'esprit’’ şi care fac deliciul intelectualilor şi nu numai al lor.
  • PLUSURI

    Culegerea de eseuri poate servi drept excelent ghid de filmografie contemporană.
  • RECOMANDARI

    Împătimiţilor de vizual, iar aceştia nu sunt puţini după ştirea mea.

duminică, 25 mai 2014

Creştinule, care este credinţa ta?

Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii Creştinule, care este credinţa ta? 100 de întrebări, 100 de răspunsuri. Cartea, tradusă din limba franceză de Andrei Adam-Motyka, apare în colecţia Cateheze, formatul 17x24, are 236 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 20 lei.

Prin Revelaţia sa, „Dumnezeu cel nevăzut, în belşugul iubirii sale, se adresează oamenilor ca unor prieteni şi intră în relaţie cu ei pentru a-i primi la împărtăşire cu el”, declară Constituţia dogmatică Dei Verbum, la numărul 2. Omul răspunde la această chemare prin credinţă. În credință putem distinge actul credinței (fides qua), prin care omul îi oferă lui Dumnezeu care se revelează asentimentul minții și voinței sale, și conținutul credinței (fides quae), adică depozitul adevărurilor revelate.

De-a lungul istoriei, creștinii şi-au exprimat credinţa lor în Dumnezeul unul și întreit, revelat în Isus Cristos, în multe feluri (liturgie, rugăciuni, meditaţii etc.), dar au căutat și să pătrundă cu ajutorul minții umane misterele revelate, pentru a le putea înțelege, ca apoi să le trăiască și mai adânc în viața de fiecare zi. În această privință, cei care au fost înzestrați de Dumnezeu cu o cunoaștere și o înțelegere mai profundă au dorit să pună la dispoziția fraților lor rodul acestor căutări, pentru ca și ei să-l cunoască mai bine pe Dumnezeu și să înțeleagă sensul vieții creștine.

Ne bucurăm că putem pune în mâna cititorilor noștri rodul unei astfel de cercetări realizate de un grup de tineri studenți francezi, îndrăgostiţi de teologie, sub coordonarea Mons. Maxim Chart. Cartea a apărut la Paris, în anul 1978, cu titlul: Chrétien, quelle est ta foi? Traducerea în limba română a fost realizată de Andrei Adam-Motyka și are titlul Creştinule, care este credinţa ta? 100 de întrebări, 100 de răspunsuri. Subtitlul face legătura cu o altă carte publicată în Franța tot de un grup de studenți și apărută în limba română la Editura Sapientia, cu titlul: 100 de puncte fierbinți din istoria Bisericii.

Aceşti tineri au meritul de a fi subliniat necesitatea teologiei pentru aceste timpuri, arătând că teologia nu este o ştiinţă rezervată specialiştilor, ci un răspuns coerent şi viu la problemele umane, plecând de la o viziune globală și integrală a planului lui Dumnezeu.

Lucrarea este împărţită în şase mari părţi (şase teme generale), însumând 100 de articole. Fiecare articol este structurat la rândul său în două părţi: prima parte – prezentarea – care constă într-o scurtă explicaţie a ceea ce învaţă Biserica referitor la problema tratată şi, a doua parte, cercetarea şi reflecţia, care constă în expunerea mai multor rubrici care permit să se găsească rapid elementele utile şi necesare unei cercetări şi reflecţii aprofundate (texte din Sfânta Scriptură, Magisteriul Bisericii, Sfinții Părinți, teologi și scurte referințe bibliografice în josul paginii etc.). Acest tratat, dacă putem să-l numim aşa, se încheie cu un scurt lexic, care poate fi de mare folos pentru o mai bună înţelegere a articolelor şi cu un mic index al autorilor citaţi.

În acest an al credinței, cartea Creștinule, care este credința ta? se propune ca un material util pentru cateheze, dar și pentru studiul individual, deoarece oferă o perspectivă sintetică asupra depozitului credinței, dar și o introducere clară în credința catolică.

ANUNŢ: Vladimir Tismăneanu la Blaj


Duminică, 25 mai a.c., ora 17.00, va avea loc la Blaj prezentarea cărții “Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu” (Curtea Veche Publishing, 2013, cu o prefață de Vladimir Tismăneanu), autor fiind doamna Mioriţa Goţ. Întâlnirea se constituie într-un eveniment cultural de marcă, un moment de înaltă spiritualitate care să prilejuiască o dezbatere critică și o analiză pertinentă a fenomenului rezistenței anticomuniste în România – în rândul Bisericii Martire Greco-Catolice și la nivelul întregii intelectualități.

Lucrările vor fi găzduite de Catedrala Mitropolitană Greco-Catolică „Sfânta Treime” din Blaj, bucurându-se de prezența Preafericirii Sale Lucian, a episcopilor Claudiu și Mihai, precum și a unui număr semnificativ de profesori universitari, teologi, studenți, cadre didactice.

Întâlnirea va beneficia de participarea și aportul unor intelectuali remarcabili, voci importante ale lumii culturale și academice: politologul Vladimir Tismăneanu (University of Maryland), criticul literar Eugen Negrici (Universitatea din București), Anca Cernea, președinta Fundației „Ioan Bărbuș” și dr. Cristian Vasile, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București.
 

sâmbătă, 24 mai 2014

De 30 de ani...

Să te cobori la mine-n piept
Răbdarea mi s-a evaporat
Va începe să ploaie întristat
Cu lacrimi negre de amar
Ce le-am adunat în a sufletului pahar
De treizeci de ani tot (mai) sper
Uitându-mă în jur, spre cer
Să ajungi la mine așa cum ai promis
Dar parcă a fost (promisiune) doar în vis
Acum nu știu dacă mai trăiesc
Sau doar cred că respir și gândesc
Și nu cumva acei ani nu au fost
Și atunci viața mea nu a avut un rost
Dar poate ai și venit și nu m-ai găsit
Căci eu te așteptam pe a gândului pisc...

Am scris aceste rânduri fiind inspirat de povestea din piesa De 30 de ani a interpretei Alina Manole, deoarece în curând își va lansa un album de muzică în data de 2 și 3 iunie începând cu ora 19.30 la Teatrul Excelsior.

Mai multe informații despre artista Alina Manole, vezi:

O casatorie nu se „anulează”: ori e, ori nu e!



De Rino Cammilleri
Căsătoria-sacrament ori este, ori nu este. Dacă este, rămâne pentru totdeauna. La fel ca în cazul preoţilor reduşi la „statul laical”: nu mai pot activa ca şi preoţi, dar preoţia în sine le rămâne pentru veşnicie. Sacramentul Căsătoriei, între cele şapte, este mai complex, deoarece implică nu doar o persoană, ci două. Este important consimţământul: „cum sensum” sau „idem sentire”. Pentru ca sacramentul să existe efectiv, trebuie să zicem „da” multor lucruri: persoanei alese, indisolubilităţii, educaţiei în spirit creştin al copiilor, fidelităţii dusă pană la eroism. Sigur, omul de azi, victimă a civilizaţiei superficialului, îşi dă consimţământul mai degrabă ţinutelor din seara nunţii, petrecerii, fotografiilor, tortului, dar nu şi restului. De aceea există probabilitatea ca sacramentul să se piardă printre detalii sau să nu existe deloc. În caz de dubiu, Biserica verifică dacă consimţământul a existat şi, în acest caz, există sacrament. Dacă nu a existat, se limitează să declare nulitatea căsătoriei. Nul, şi nu „desfăcut” sau, cum zic unii „anulat”. Dacă în schimb căsătoria e validă, nici chiar Biserica nu mai poate face nimic. Pentru că sacramentul este pentru totdeauna.

Doctrina creştină interzice desfrâul. Şi celor care nu sunt căsătoriţi. Deci, nu poate da împărtăşania (alt sacrament) celui care trăieşte în păcat de moarte (v. catehismul). Faptul că dubiile teologice ale unuia sau altuia dintre  personalităţile lumii de azi agită spiritele si găsesc un amplu spaţiu în mass-media nu are nici o relevanţă. Fiindcă Biserica oricum nu poate să dea împărtăşania celor care trăiesc în concubinaj. Împărtăşania se dă celui care se rupe de o situaţie de „păcat”. E adevărat, este dificil, din ce în ce mai dificil să trăieşti ca şi creştin catolic. Dar nu este obligatoriu, nu a fost niciodată obligatoriu. Ce aţi zice de o persoană care după ce s-ar înscrie la clubul de bridge, ar pretinde reguli diferite deoarece le găseşte prea dure? Daca nu-i convine, poate oricând să meargă la clubul de „şeptică” şi atunci toata lumea va trăi fericită până la adânci bătrâneţe...

Traducere de Radu Mihai Andrei
Sursa:www.lanuovabq.it