16 Februarie – Cheia lumii
Într-o duminică după-amiază, tatăl citea ziarul iar fiul cel mai mic, de cinci ani, nu-l lăsa în pace. În ziar era o pagină cu harta lumii. A rupt-o şi a făcut-o bucăţi după care i le-a dat copilului spunând:
-Să vedem dacă eşti în stare să ordonezi bucăţile şi să refaci harta lumii.
Copilul a plecat cu bucăţile de hârtie. Tatăl, în acel moment, se gândea la o bună bucată de timp cât va reuşi să citească ziarul în tihnă. Însă la doar câteva minute după aceea, copilul reveni cu harta perfect recompusă.
-Cum ai putut să faci atât de repede harta? – l-a întrebat tatăl.
-A fost foarte uşor, tată. Pe spatele hărţii era chipul unui om. L-am reconstruit mai întâi pe el şi, în felul acesta, am rezolvat şi harta lumii.
Pe hârtie, calea pe care a aflat-o copilul era cea mai uşoară şi simplă. În realitate, este singura cale, nu există o alta: lumea se va pune la punct doar reconstituind omul, inima fiecăruia în parte.
Măsurile legale şi politice vor putea să facă ceva, fără îndoială, însă niciodată nu vor rezolva o problemă morală.
Atunci când cineva se luptă pentru ca să devină puţin mai bun, deja face ca lumea să se amelioreze. Iar atunci când cineva caută să-i ajute pe alţii să fie mai buni, în felul acesta face ca lumea să fie mai bună.
