joi, 14 martie 2013

Alegerea noului Papă. Cu ce PROVOCĂRI se va confrunta Francisc I

A FOST ALES NOUL PAPĂ. Provocări dificile îl aşteaptă pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, Francisc I, precum un val de contestare intern şi persecutarea creştinilor în lume sau probleme etice şi abuzuri de toate felurile cu care se confruntă o Biserică ce reuneşte aproximativ 1,2 miliarde de credincioşi, potrivit Mediafax.
Biserica Catolică se confruntă, în special în ţări occidentale (Austria, Germania, Irlanda, Franţa, Statele Unite etc...), cu un val de contestare internă fără precedent. Numeroase organizaţii preoţeşti sau religioase solicită mai multă democraţie în interiorul Bisericii Catolice, alegerea unor oficiali, reformarea Papalităţii, căsătorii pentru preoţi sau, mai ales, hirotonisirea femeilor. Teologi, bărbaţi şi femei, adoptă poziţii foarte radicale în materie de moravuri. Se vorbeşte despre un proces de "protestantizare" şi "schisme tăcute".
Câteva reforme realiste - mai ales permisiunea ca persoanele divorţate şi recăsătorite să primească împărtăşanie şi deschiderea în privinţa posibilităţii preoţilor de a se căsători - vor fi solicitate cu insistenţă, inclusiv de către episcopi noului Papă. De asemenea, declinul vocaţiei sacerdotale determină revendicări ca parohiile să fie reorganizate, iar laicii, bărbaţi şi femei, să fie asociaţi la responsabilităţi.
Benedict al XVI-lea nu a reuşit să-i reintegreze pe "lefebvriştii" care nu acceptă deschiderea Conciliului Vatican II. Negocierea, în pofida tuturor eforturilor sale, se află într-un punct mort.
Înrădăcinarea în culturile locale, cu adaptarea unor liturghii la realităţile locale, pune adeseori probleme din India până în Africa şi trecând prin America Latină. O lovitură în plus, mii de catolici trec la penticostalism sau se convertesc la islam.
Toleranţa zero şi recomandarea la adresa episcopilor să colaboreze cu justiţiile civile nu sunt tot timpul eficiente. Trei sferturi din Conferinţele episcopale au elaborat dispozitive de luptă. Altele întârzie, în lipsă de mijloace sau convingere. În Africa sau Asia, conştientizarea nu este aceeaşi din cauza tabuurilor culturale. În unele ţări, justiţiile civile sunt ineficiente. Abuzurile continuă să fie denunţate în Occident, mai ales pentru perioada 1965-1985. Astfel, Arhiepiscopia de la Los Angeles se află în centrul unui scandal imens de protejare a unor preoţi pedofili în trecut.
Vaticanul, în perioada lui Benedict al XVI-lea, a făcut progrese în ceea ce priveşte transparenţa şi lupta împotriva spălării banilor, aşa cum au atestat experţi. Dar mai sunt încă multe de făcut. Congregaţii şi dioceze sunt afectate de corupţie, în special în Africa. În Plus, Vaticanul se află într-o situaţie financiară delicată, din cauza crizei financiare.
Fără îndoială, este un dosar în care Joseph Ratzinger, cunoscut mai mult ca teolog decât ca administrator, a eşuat. Curia, organism foarte centralizat şi secret, se modernizează lent. Comunicarea sa este în continuare opacă, mentalitatea este precum a unei fortăreţe asediate, iar rivalităţile interne persistă.
Rapoarte recente au evidenţiat că creştinii sunt categoria cea mai persecutată din lume. Numeroase guverne le limitează drepturile în domeniile educaţiei sau vieţii publice. Dar ameninţările islamiste, din Pakistan până în Africa Sahariană, îngrijorează în special Vaticanul. Dialogul cu islamul şi încurajat de Roma este dificil, spre deosebire de cel purtat cu adepţii iudaismului, care s-a îmbunătăţit.
Papa Francisc I va trebui să facă faţă eroziunii constante a prezenţei creştine în Orientul Mijlociu, unde s-a născut religia lui Iisus. Creştinii fug de numeroase ameninţări, în timp ce Vaticanul încearcă să protejeze aceste minorităţi.
Căsătoria între persoane de acelaţi sex, bioetica, avortul, eutanasia sunt evoluţii faţă de care Papa Francisc I va trebui să se preocupe, aşa cum au făcut Ioan Paul al II-lea sau Benedict al XVI-lea. Cei doi papi au văzut în familie "valori imposibil de negociat". Este foarte probabil ca Papa Francisc I să adopte aceleaşi poziţii de fond.
Papa Francisc I va trebui să continue dialogul angajat cu ne-creştinii în cadrul "Curţii Nemurilor" (Cortile dei Gentili) şi să examineze locul Bisericii Catolice în noile mijloace de comunicare şi reţele de socializare.