Descoperirea recentă a unui nou set de resturi fosile aparținând unui
individ din specia Homo erectus poate anula o bună parte din istoria
convențională a speciilor umane. Este vorba despre unul dintre cele mai
bine conservate cranii de Homo erectus, acesta fiind scos la lumină în
situl arheologic de la Dmanisi, Georgia.
În fapt, craniul a fost recuperat încă din anul 2005, însă a fost
nevoie de aproape 8 ani de analize și teste înainte ca oamenii de
știință conduși de David Lordkipanidze, antropolog în cadrul Muzeului
Național Georgian, să își poată publica opinia în revista de
specialitate Science.
A fost botezat „Craniul 5”, asta pentru că este cel de al cincilea
set de fosile identificate în situl de la Dmanisi, și totodată este cel
mai bine păstrat lot de acest gen. „Toți indivizii de la Dmanisi au în
jur de 1,77 – 1,8 milioane de ani vechime, însă Craniul 5 este deosebit
de ceilalți tocmai pentru faptul că el deține singurul craniu complet și
nedeformat al unui individ din acele timpuri”, declară Christoph
Zollikofer, unul dintre autorii studiului, cercetător în cadrul
Institutului de Antropologie din Zurich.
Deși au fost atribuite speciei Homo erectus, rămășițele descoperite
la Dmanisi, singurele atât de vechi din afara Africii, reprezintă încă
un mister pentru oamenii de știință. Cea mai populară ipoteză susține că
ele aparțin unor indivizi din specia amintită, care au părăsit Africa
și au urmat o linie evolutivă diferită. De asemenea, există și ipoteza
conform căreia ele aparțin unei specii hominide total nouă, botezată
Homo georgicus. Craniul 5 este cu atât mai bizar cu cât prezintă un
mozaic de trăsături, unele specifice hominizilor străvechi, în timp ce
altele par a fi ale unor hominizi mai avansați decât cei din timpul său.
Însă problemele oamenilor de știință nu se opresc aici.
Cele cinci cranii sunt extrem de diferite, chiar dacă provin din
același sit și din aceeași perioadă de timp (cel mai probabil, indivizii
cu pricina au fost uciși de animale sălbatice și târâți în grota în
care au fost identificați). Fapt care i-a determinat pe David
Lordkipanidze, Christoph Zollikofer și ceilalți semnatari ai studiului
să propună o ipoteză extrem de interesantă și de îndrăzneață. Aceștia
susțin că toate speciile vechi de hominizi (Homo habilis, Homo
rudolfensis, Homo ergaster și alții) nu sunt decât variații ale
aceleiași specii, Homo erectus, drept urmare ele trebuie șterse din
manuale și din cărțile de specialitate. Conform acestora, Homo erectus
ar fi apărut acum circa 2,4 milioane de ani, ocupând ulterior Eurasia și
generând linii evolutive separate.
Este o ipoteză care s-a lovit de un adevărat zid de proteste din partea paleoantropologilor din toată lumea.
Darren Curnoe, de la Universitatea din New South Wales, Chris
Stringer de la Muzeul Național de Istorie din Londra, Ian Tattersall de
la Muzeul American de Istorie Naturală, asta ca să numim doar câțiva
dintre paleonatropologii de renume ai timpurilor noastre, neagă
posibilitatea ca toate speciile vechi din linia evolutivă umană să fie
unite într-una singură.
„Mulți cercetători au dificultăți atunci când trebuie să renunțe la
ideea învechită că evoluția umană a fost una liniară. Însăși fosilele de
la Dmanisi ne arată evoluția a exploatat și experimentat potențialul
hominizilor la maxim. Pe de altă parte, studiul cu pricina face referire
doar la craniu, pe când speciile hominide străvechi se diferențiază
prin multe alte trăsături anatomice. Luați spre exemplu brațele lui Homo
habilis, mult mai lungi, necesare cățărării în copaci, decât cele ale
lui Homo erectus, un hominid care își ducea traiul pe sol, vânând sau
fiind vânat”, afirmă Ian Tattersall.
