Mesajul de solidaritate al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, cu Biserica Greco-Catolică din Ucraina

Cucernici Părinți, Iubiți Credincioși,

Ați aflat din presă despre evenimentele care marchează în mod dramatic buna conviețuire și spiritul comunitar în Ucraina, țară vecină a patriei noastre.

La rugăciunea Îngerul Domnului din 26 ianuarie, Sfântul Părinte Papa Francisc spunea: ”Sunt aproape cu rugăciunea de Ucraina, îndeosebi de cei care şi-au pierdut viaţa în aceste zile şi de familiile lor. Doresc ca să se dezvolte un dialog constructiv între instituţii şi societatea civilă şi, evitând orice recurgere la acţiuni violente, să prevaleze în inima fiecăruia spiritul de pace şi căutarea binelui comun.”

Biserica Greco-Catolică Ucraineană în mod cu totul special apare lovită de atacuri de ură, într-un context în care creștinii – care sunt în același timp și cetățeni – doresc să viețuiască într-o țară liberă și democratică, fără corupție, fără minciună și fără violențe.

Ne exprimăm preocuparea față de amenințările contra Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, fiindcă aduc aminte de spiritul cu care a fost pregătită represiunea și desființarea sa din 1946. Biserica Unită Ucraineană păstrează amintirea directă a persecuției pentru credință, la fel ca Biserica noastră, și care, iată, din păcate, pare să se reitereze la orizont în țara vecină.

Biserica Română Unită cu Roma se alătură în unire de dragoste și solidaritate frățească cu Biserica Greco-Catolică din Ucraina în aceste momente dramatice, mai ales prin rugăciunea către Domnul Păcii, Părintele Veacului ce va veni, Cel care ne unește în credință și în slujire.

În semn de apropiere și sprijin, Vă invităm stăruitor pe toți să înălțați rugăciuni Bunului Dumnezeu pentru ca dreptatea și omenia să rămână o realitate vie în existența iubitei Biserici Greco-Catolice ucrainene, în aceste clipe de încercare.

În acest sens, în ziua de duminică 2 februarie 2014, Sărbătoarea Întâmpinării Domnului, în catedralele și bisericile de pe cuprinsul teritoriului Bisericii Greco-Catolice Române se vor celebra slujbe potrivite acestui moment, în conformitate cu normele liturgice în vigoare și cu dispozițiile Ierarhului locului.

Unim glasul nostru cu cel al Preafericirii Sale Sviatoslav Shevchuk, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, pentru a cere încetarea violențelor și a amenințărilor la adresa membrilor acestei atât de încercate Biserici și a întregului popor ucrainean. Precum afirma Preafericirea Sa Sviatoslav în apelul adresat magistraturii din Ucraina: „nu există dreptate fără adevăr (…) nici frica, nici agresiunile, nici furia, nu vor fi niciodată de ajutor pentru viitorul nostru”.

Cerând bunului Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Preacurate, darul împăcării și al păcii peste poporul ucrainean și peste întreaga lume, rămânem uniți în rugăciune și în comuniune de slujire.

Cu arhierească binecuvântare, în numele Sinodului Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică,

† Cardinal Lucian

Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma

Arhiepiscop și Mitropolit de Alba-Iulia și Făgăraș

Sursa:bru.ro

La ce vârstă ne pierdem amintirile din frageda copilărie

Șansele să îți amintești lucrurile care s-au întâmplat în viața ta pe când aveai mai puțin de trei ani sunt foarte mici. Aceste amintiri încep să dispară din memoria noastră în jurul vârstei de șapte ani, susțin experții de la Universitatea Emory într-un studiu publicat în jurnalul Memory.

Cercetarea a fost structurată în două etape, la care au luat parte 83 de copii alături de părinții lor. La vârsta de trei ani, micuții au participat la un experiment în care părinții lor le-au adresat mai multe întrebări legate de șase experiențe trăite în ultimele luni (de exemplu, o vizită la zoo). Toate răspunsurile lor au fost înregistrate de experți. Apoi, copiii au fost împărțiți pe cinci grupe pentru a lua parte la cea de-a doua etapă. Astfel, fiecare grup a participat la un singur experiment, în perioada în care au împlinit 5-9 ani. În cadrul acestor teste, ei au fost rugați să ofere detalii legate de evenimentele despre care au povestit în prima etapă a studiului.

Rezultatele au arătat că la vârsta de 5-7 ani, micuții au reținut până la 72% din evenimentele trăite la trei ani. În schimb, copiii de 8 și 9 ani și-au amintit doar o mică parte dintre acestea, însumând 32% din total. Pe de altă parte însă, micuții de 5 și 6 ani și-au amintit mult mai puține detalii ale experiențelor la care au luat parte la trei ani, față de copiii mai mari care cunoșteau mai multe detalii, susține autoarea studiului, dr. psiholog Patricia Bauer. Acest fenomen ar putea fi produs atât de abilitățile de exprimare mai evoluate ale copiilor mai mari, dar și de faptul că o amintire care a rezistat mai mult în memorie păstrează mai multe detalii legate de aceasta.

„Copiii mici au tendința de a uita mai rapid decât adulții pentru că le lipsesc acele procese neuronale puternice necesare pentru a asambla toate informațiile care ajung în memoria autobiografică complexă", explică dr. Bauer.

Acest proces misterios de ștergere a amintirilor legate de experiențele trăite până la vârsta de trei ani se mai numește și „amnezie infantilă". Fenomenul a stârnit curiozitatea multor cercetători până în prezent, însă misterul nu a fost dezlegat în totalitate.

Cercetătorii de la Spitalul pentru Copii Bolnavi din Toronto sunt de părere că amnezia infantilă ar putea fi asociată procesului de neurogeneză de la nivelul hipocampusului, prin care sunt generați neuronii. O altă observație reieșită în urma studiului lor, efectuat pe șoareci de laborator, este că „formarea memoriei permanente este asociată reducerii neurogenezei". 

Sursa