luni, 12 noiembrie 2012

Cuvântul sculptează


12 Noiembrie – Dali şi moartea


L-au întrebat pe Salvador Dali:
- Dumneavoastră va temeţi de moarte?
- Da – răspunse.
 -Este ceea ce temeţi cel mai mult?
- Nu.
- De ce?
- Deoarece cred că, în cele din urmă, trebuie să se aranjeze.

Sigur că s-a aranjat: murind ca oricare muritor. Moartea nu-i respectă pe cei care se cred genii nici pe cei care  sunt. Cu atât mai puţin pe cei care nu sunt nici nu se consideră ca atare.
După cum spune Jorge Manrique într-unul din versurile sale: „Vieţile noastre sunt râuri care se varsă în marea, care este moartea. Acolo merg direct domnişorii să se sfârşească şi să se consume. Într-acolo râurile învolburate, acolo pâraiele şi cele mai mici firicele de apă: la fel sunt atât cei care trăiesc prin munca mâinilor lor cât şi bogaţii”.
Este absurd să crezi că, pentru tine, „trebuie să se aranjeze”. Normal ar fi să te gândeşti: „cum mă aranjez eu”. Logic ar fi să caut să mă găsesc pe mine „aranjat”.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro