luni, 19 septembrie 2011

Grup de atei rup pagini din Biblie care reproduc situații considerate imorale
Acțiunea programată pentru sâmbăta trecută, în Orange County, face parte dintr-un protest prin care ateii denunță interpretarea selectivă a Scripturii. (Christian Post)

O carte despre transformările spirituale care şi-au avut rădăcinile în evenimentele din 9/11
Fostul director de comunicare al organizației Lutheran Disaster Response of New York, Solange de Santis a scris o carte intitulată „Viața e prea scurtă: Istorii ale transformării și înnoirii după 9/11." (Ekklesia)

13 strategii care vă pot ajuta să renunțați la fumat (MedLive)

Igiena excesivă aduce alergii şi răceli mai dese (Evenimentul Zilei)

De câte ore de somn are nevoie un copil pentru a fi premiant la şcoală (Gândul)

Băsescu: Voi cere investitorilor să bea apă de la Roșia Montană pentru a arăta că nu e toxică (Știrile PRO TV)

Sursa: www.semneletimpului.ro

VIDEO/FOTO Johnny Răducanu a murit. A fost supranumit "Mister Jazz of Romania"

u o carieră muzicală ce se întinde pe mai bine de jumătate de secol, Johnny Răducanu, născut în 1 decembrie 1931, a fost un veteran al muzicii româneşti.

Pe numele real: Răducanu Creţu, marele jazzman s-a născut la 1 decembrie 1931, la Brăila. S-a remarcat ca interpret de jazz încă de la 19 ani. A studiat muzica la Iaşi, la Cluj, apoi la Conservatorul din Bucureşti, clasa contrabas. Provine dintr-o familie cu tradiţii muzicale de peste 300 de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu. Printre albumele sale se numără „Jazz în ţara mea", „Confesiuni", „Jazz antifanariot" şi „Jazz Bestament".

Mădălin Voicu: „Johnny Răducanu a murit de supărare, din cauza umilinţei"

Cu o carieră muzicală ce se întinde pe mai bine de jumătate de secol, Johnny Răducanu, care a murit luni dimineaţa la vârsta de 79 de ani, a fost un veteran al muzicii româneşti, responsabil atât pentru concerte memorabile, cât şi pentru descoperirea unor mari talente ale jazz-ului românesc.

CLICK PE IMAGINI PENTRU FOTOGALERIE


CLICK PE IMAGINI PENTRU FOTOGALERIE


Contrabasist, pianist, compozitor, aranjor şi conducător de formaţie, Johnny Răducanu s-a născut pe 1 decembrie 1931, la Brăila. Pe numele său real Răducanu Creţu, Johnny Răducanu s-a născut într-o familie de romi cu o tradiţie muzicală de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu.

Johnny Răducanu s-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iaşi şi Cluj-Napoca, apoi la Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generaţii, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii româneşti de jazz.

Johnny Răducanu a cântat cu nume importante ale muzicii şi a lansat albume precum "Jazz trio - Seria jazz nr. 4" (1966), "Jazz în ţara mea (Jazz in my country)" (1967), "Confesiuni" (1979), "Confesiuni II" (1982), "Confesiuni III - Seria jazz nr. 21" (1986) şi "Jazz Made in Romania" (1987).
În ultimii ani, Johnny Răducanu a susţinut nenumărate recitaluri, alături de nume cunoscute ale muzicii româneşti precum Anca Parghel şi Teodora Enache.

Spectacol memorabil

Totodată, el este cunoscut şi pentru spectacolul de teatru poetic "Dialoguri şi fantezii în jazz", susţinut împreună cu Ion Caramitru atât pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, cât şi pe scene internaţionale importante, precum Teatrul Molière-Maison de la Poésie din Paris.

Muzicianul Johnny Răducanu a murit luni dimineaţa, la vârsta de 79 de ani. Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, a confirmat informaţia.

Sursa: http://www.adevarul.ro/cultura/Johnny_Raducanu_a_murit-_A_fost_supranumit_-Mister_Jazz_of_Romania_0_557344405.html?source=yahoo


Dumnezeu să-l odihnească în pace! L-am întălnit și eu personal la Blaj și chiar am stat mult la vorbă cu dânsul. A fost un om foarte interesant și muzica îi curgea prin vene.


Prima pictură 3D pe asfalt, din România

Bucureștenii care au drum la intersecția dintre bulevardul Regina Maria și bulevardul Libertății vor putea traversa peste un crater plin cu apă, acoperit doar de o bârnă de lemn. Groapa nu este rezultatul lucrărilor la sistemul de canalizare al Capitalei, ci este lucrarea artistului german Manfred Stader, care a realizat prima pictură 3D pe asfalt din România.

groapadesenasfalt
Imaginea 3D măsoară 3 x 5 metri, iar creatorul ei spune că „este un simbol al optimismului, căci reprezintă o groapă traversată de o bârnă presărată cu bunătăţi."

Primarul sectorului 4, unde este amplasată lucrarea, s-a declarat încântat de pictură și a lansat artistului invitația de a decora orășelul copiilor care urmează să fie construit în sector în primăvara următoare.

Manfred Stader este, potrivit Mediafax, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului 3D Street Art. Opera sa face parte dintr-o campanie publicitară creativă realizată pentru rețeaua de magazine Profi.

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Prima-pictura-3D-pe-asfalt-din-Romania-4233.html

Ce importanță va avea în viitor apartenența la o biserică?

Conform unui sondaj realizat în SUA, pastorii cred că afilierea la o biserică este vitală pentru un membru. Domină însă și părerea conform căreia în următorii 10 ani acest lucru nu va mai fi considerat vital. Concluzia a fost prezentată după un sondaj al LifeWay Research la care au participat 932 de pastori americani, conducători ai unor biserici afiliate denominațional marilor culte protestante din SUA.

church1_400Peste trei sferturi dintre pastori cred că este vital pentru ei ca oameni și pentru comunitățile lor să aparțină unei denominațiuni. În același timp 62% cred că importanța identificării denominaționale va cunoaște un declin în următorul deceniu.

În urma sondajului s-a remarcat faptul că pastorii din curentul tradiționalist (85%) cred mai mult în apartenența la o denominațiune decât cei evanghelici (74%). Un raport mai mare se regăsește între pastorii cu studii la nivel de masterat (62%) și cei cu educație la nivel de seminar (41%). Pe măsură ce vârsta pastorilor scade, scade și procentul celor care cred în importanța apartenenței la o biserică denominațională.

Cei mai mulți susținători ai ideii că apartenența la o denominațiune va scădea în importanță sunt pastorii cu biserici mari. Majoritatea acestora și-au adoptat nume prin care se evită afilierea denominațională și sunt mai ușor recunoscute după numele comunității locale sau al străzii pe care se află.

Concluzia generală a sondajului proiectează o provocare extrem de importantă pentru următorii ani. „În mod ironic, valoarea în viitor a multor denominațiuni depinde, cel puțin în parte, tocmai de pastorii care îi prezic declinul", remarcă Ed Stetzer, șef al organizației care a realizat sondajul. „Provocarea viitorului este selecția liderilor denominaționali."

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Ce-importanta-va-avea-in-viitor-apartenenta-la-o-biserica--4224.html

Cuvântul sculptează!

19 Septembrie – Pălmuţa

Un preot povestea despre una dintre aceste pălmuţe pline de afecţiune pe care, de atâtea ori, ni le cârpeşte Domnul.

Terminase de celebrat Liturghia. Sacristanul îl anunţase că un domn doreşte să se spovedească. Preotul era grăbit şi se gândi să-i spună să revină mai târziu. Însă ceva îl făcu să se răzgândească şi se duse în confesional.

Penitentul începu prin a se acuza că nu se mai spovedise de douăzeci şi cinci de ani.

-«Şi cum de ai amânat atât de mult?» – îl întrebă preotul.

-«Ultima oară când am vrut să mă spovedesc, preotul mi-a spus că este ocupat şi că să revin ziua următoare. Acest lucru mi-a picat rău de tot şi m-am hotărât să nu revin. Îmi spuneam: „Dacă el nu are nici un interes să mă spovedească, de ce aş avea eu?”»

Reacţia penitentului nu este una logică şi raţională, însă este foarte omenească.

Impresionează mult de tot să te gândeşti la eficacitatea – spre bine sau spre rău – pe care o poate avea un cuvânt, o acţiune sau o omisiune. Lucruri cărora nu le dăm importanţă, pot să marcheze o viaţă întreagă.

Merită să ne oprim puţin şi să ne gândim la consecinţele pe care le poate avea ceea ce spunem, ceea ce facem sau ceea ce nu facem.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro