miercuri, 21 martie 2012

Cuvântul sculptează

21 Martie – Abundenţa

Un tânăr îl întreabă pe un prieten despre fratele său, mai mare decât ei:
-Ce face fratele tău, lucrează sau învaţă?
-Nu lucrează nici nu învaţă.
-Şi de ce nu lucrează?
-Spune că nu este de lucru.
-Cum nu este de lucru, când este muncă din abundenţă.
-Da, însă fratelui meu nu-i place abundenţa.

Există oameni care au nevoie să muncească; aceştia caută de muncă şi suferă pentru că nu găsesc. De asemenea există oameni care fug de muncă şi caută să trăiască – chiar dacă prost – pe seama muncii celorlalţi.
Acestora din urmă ar trebui să li se spună ceea ce Sfântul Paul le scria creştinilor din Tesalonic: „Şi atunci când eram printre voi vă dădeam acest îndemn: dacă cineva nu vrea să muncească, nici să nu mănânce” (Tes 3, 10).
Nu este deloc creştineşte a încerca să mănânci fără să munceşti. Nici a da de mâncare celui care nu vrea să se ajusteze muncii nu este deloc creştineşte.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

marți, 20 martie 2012

Cuvântul sculptează

20 Martie – Profesionalism

Un delincvent obişnuit, judecat în nenumărate rânduri pentru tâlhării şi furturi neîncetate, este adus pentru a nu ştiu câta oară în faţa comisiei, acuzat de faptele dintotdeauna. Funcţionarul îi pune întrebările „ritualului”: nume, prenume, starea, domiciliul şi, din rutina formulei:
-Profesia?
-Controlor de proprietăţi.
-Cum spui?
-Ceea ce auziţi: controlor de proprietăţi. Dacă aţi vedea dumneavoastră controalele minuţioase pe care le fac la domiciliile pe care le vizitez!

Pentru a fi un bun creştin trebuie să fii un om bun, iar a fi om bun presupune să fii un bun profesionist.
Însă nu este de ajuns să fii un bun profesionist. Trebuie ca şi profesia să fie bună. Iar bunătatea profesiei depinde de beneficiul pe care îl aduce societăţii.
La momentul alegerii şi al exercitării profesiei, un creştin trebuie să se întrebe, în primul rând, ce profit aduce acea ocupaţie societăţii. Nu întotdeauna ceea ce străluceşte mai tare este şi mai folositor.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

luni, 19 martie 2012

Cuvântul sculptează

19 Martie – Lemnar trândav

La un lemnar, care avea faimă de muncitor cam leneş, vine un client şi-l întreabă:
-Poţi să-mi faci o măsuţă de noapte?
-Da’ bine, omule – răspunde lemnarul – mi-e greu să lucrez de zi iar tu vrei să ţi-o fac de noapte?

A lucra fără chef este o adevărată tortură, însă problema, vina, nu este atât a muncii cât a muncitorului, a muncitorului rău.
A detesta propria muncă înseamnă a se condamna la o viaţă goală şi amară. Şi în acest caz este valabilă zicala: „Orice păcat poartă în sine penitenţa”.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

duminică, 18 martie 2012

Cuvântul sculptează

18 Martie – Sforăieli periculoase

-Doctore – îi spune un pacient medicului său – am o mare problemă.
-Ce ai omule?
-Sforăiesc foarte tare atunci când dorm.
-Şi e limpede că soţia ta se supără, pentru că o trezeşti.
-Nu, nu e asta. Eu sunt necăsătorit şi dorm singur.
-Aha, atunci nu e nici o problemă.
-Nu e nici o problemă? Păi din cauza asta am fost dat afară deja de la cinci locuri de muncă.

Locul de munca nu este un loc potrivit pentru dormit, iar dacă se sforăie, pe lângă faptul că este nepotrivit, este şi riscant. Cu excepţia cazului când cineva este plătit pentru că sforăieşte.
A dormi la lucru este semn de slabă dăruire în muncă. Cu cât mai mică este dăruirea, mai mare este oboseala şi plictiseala pe care le produce.
Atunci când cineva visează la alt lucru pe care l-ar putea face şi nu pune suflet în ceea ce face, îşi amărăşte viaţa. Satisfacţia în muncă este, în mare parte, mai degrabă consecinţa dăruirii decât a tipului de muncă.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

sâmbătă, 17 martie 2012

Cuvântul sculptează

17 Martie – Preotul şi şoferul

Un preot, având bine-meritata faimă de plictisitor în predicile sale interminabile, călătorea într-un autobuz plin de călători. Şoferul conducea nebuneşte, tăind curbele şi depăşind în pante fără vizibilitate când, deodată, apare un camion în faţă. În urma manevrei bruşte pe care a făcut-o pentru ca să evite impactul, vehiculul cade într-o prăpastie şi mor şoferul şi preotul. Ajungând amândoi în Cer îi întâmpină sfântul Petru:
-Tu conduceai autobuzul? – întreabă el.
-Da, îmi pare rău – răspunde mâhnit omul.
-Bine, poţi să treci şi să te desfeţi cu Slava Domnului – spune sfântul Petru. Apoi se îndreaptă către preot şi îl întreabă:
-Dar tu cine eşti?
-Sunt preotul de la parohia Sfântul Pancraţiu de Matorroso.
-Hm… Ia-ţi lucrurile şi du-te în Purgatoriu.
-În Purgatoriu…?
-Da, şi mulţumeşte-te că nu te trimit direct în iad – îl apostrofează portarul ceresc.
-Bine, dar de ce îl primeşti în cer pe acest şofer iresponsabil şi mă trimiţi în Purgatoriu pe mine, care am fost un slujitor al lui Dumnezeu?
-Pentru că atunci când predicai tu, credincioşii dormeau, însă atunci când conducea el, călătorii îşi petreceau tot timpul rugându-se.

Nimeni nu are ca îndatorire din partea lui Dumnezeu să-i supere pe ceilalţi: nici plictisindu-i nici făcându-i să se teamă.
Cârpăceala e posibil să ajute la ceva. Normal e să dăuneze şi, desigur, nu va primi răsplată în Cer.
Nu este suficient să faci binele. Trebuie să înveţi să-l faci bine.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Anunț: 18.03.2012 – Prima Sfântă Liturghie publică a Preafericirii Sale Cardinal Lucian, în Catedrala Blajului

Duminică, 18. 03. 2012, Duminica a treia din Post, a Sfintei Cruci, Preafericirea Sa Arhiepiscopul Major Lucian Cardinal Mureșan va prezida celebrarea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de la ora 10,00, din Catedrala Sfânta Treime din Blaj.Este prima Sfântă Liturghie celebrată public de Preafericirea Sa Lucian în noua demnitate de Cardinal al Bisericii Catolice. Evenimentul va fi transmis în direct de Televiziunea Română.
Biroul de presă al Mitropoliei Blaj

vineri, 16 martie 2012

Cuvântul sculptează

16 Martie – Contagiere

Un domn îşi duce soţia la medic pentru că aceasta nu se simte bine. Medicul, după ce o consultă în amănunţime, îi spune soţului:
-Singurul lucru pe care îl are soţia dumneavoastră este excesul de muncă.
Iar soţul, îngrijorat, îl întreabă:
-Şi acesta este contagios?

O casnică are pe umerii săi o muncă epuizantă: fără program şi fără timp liber.
Asta da, are un mare avantaj: lucrează pentru nişte „şefi” care sunt soţul şi copiii săi. A lucra pentru cine iubeşti din tot sufletul este foarte stimulator.
Cu toate acestea, nu ar fi rău deloc dacă soţul şi copiii ar pune şi ei umărul. Casa este a tuturor. Munca pe care o presupune, de asemenea ar trebui să fie a tuturor.
Ce bine ar fi dacă soţul şi copiii s-ar lăsa „contagiaţi”. Însă există soţi şi copii care par că sunt vaccinaţi împotriva acestei „contagieri”.
Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro