Blog-ul lui Ciprian Vestemean cu gânduri, realizări, cărți, publicații... /./ Citiți ceea ce citesc și eu... /./ De prin lume adunate și la lume iarăși date! Urmăriți zilnic sau... cât voi mai trăi!
sâmbătă, 7 iulie 2012
vineri, 6 iulie 2012
Cuvântul sculptează!
6 IULIE
Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui DUMNEZEU se mişca pe deasupra apelor.
Geneza 1.2
Textul de astăzi în limba ebraică începe cu: „Şi...." fapt care a făcut pe unii cercetători ai Sfintei Scripturi să-l socotească ca o legătură unică cu versetul 1. Dar nu este aşa. Ce important este să citim Cuvântul lui Dumnezeu cu atenţie! Multe lămuriri false au temelia în citirea superficială a Cuvântului lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a făcut pământul într-o stare brută care apoi să-l finiseze, să evolueze, ci toate s-au petrecut aşa cum a ordonat Dumnezeu.
Din ce cauză era pământul pustiu şi gol? Scriptura nu ne spune aici direct, dar citim în Isaia 45.18: „...l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit." Dumnezeu nu întocmeşte nimic pustiu şi gol. Aceasta nu ar fi o lucrare onorabilă pentru El. Starea de dezordine este urmarea căderii Satanei. Satana, care a fost creat „era un heruvim ocrotitor" până în momentul când s-a împotrivit lui Dumnezeu. Satana este stăpânitorul întunericului şi aşa a ajuns omul fără Dumnezeu. Numai Duhul lui Dumnezeu poate să-i lumineze pe oameni. Credinciosul răscumpărat ştie că pustiul şi golul sunt lucrarea Satanei şi de aceea se străduieşte să fie o solie de a scoate pe oameni de sub această dominaţie şi a le arăta salvarea în Isus, care pe crucea Golgotei a învins pe acest duşman.
Păziţi-vă inima cu toată sârguinţa! Păziţi-vă de orice influenţă religioasă falsă! Ţineţi seama că trăiţi într-o lume a cărei atmosferă este ucigătoare pentru viaţa duhovnicească. Cu o pătrundere necruţătoare, vrăjmaşul caută să întindă în jurul nostru mrejele din toate părţile şi numai o legătură neîntreruptă cu Dumnezeu ne poate păzi! Înviaţi împreună cu Domnul Cristos, gândiţi-vă la lucrurile de sus nu la cele de pe pământ, pentru că cetăţenia voastră este în ceruri de unde aşteptaţi pe Domnul care va schimba trupul stării voastre smerite!
Sursa AICI
joi, 5 iulie 2012
Cuvântul sculptează!
5 IULIE
La început, DUMNEZEU a făcut cerurile şi pământul.
Geneza 1.1
Primul verset al Bibliei vorbeşte că Dumnezeu a făcut cerul adică întreg cosmosul şi a creat pământul. Este foarte important să înţelegem că, crearea tuturor lucrurilor nu poate fi cercetată prin concepţia omenească. O putem pricepe numai prin descoperirea dumnezeiască. „Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede nu a fost făcut din lucrurile care se văd” (Evr. 11.3). Dumnezeu este Izvorul TUTUROR lucrurilor, Cuvântul Lui a chemat totul la viaţa. Din mai multe texte noi ştim că Domnul Isus este înfăptuitorul întregii creaţii dumnezeieşti şi în felul acesta este arătat în Evanghelia după Ioan cap. 1: Cuvântul. Pentru credincios nu este de loc greu ca să recunoască: „El a spus şi s-a făcut" că El a ordonat şi a luat fiinţă. Aceste cuvinte exclud pe deplin gândul despre evoluţie. Dumnezeu nu a avut nevoie de evoluţie ci a creat prin Cuvântul puterii Sale şi după gândul Lui. Cât de preţios este acest lucru pentru credinţă! Credinciosul Îl cunoaşte pe Dumnezeul dragostei care s-a revelat în Cristos Isus şi are libertatea să-I slujească în dragoste, exprimând voia Creatorului într-o lume ruinată de păcat.
Biblia prezintă o lume creată de mâna lui Dumnezeu. Biblia prezintă o Dumnezeire prin a cărei putere infinită au fost chibzuite, formate şi făcute toate lucrurile.
Teoria evoluţiei spune că toate aceste lucruri s-au făcut printr-un proces material de acţiuni întâmplătoare, negândite de nimeni, proces pentru care autorii teoriei nu dau nici o explicaţie. Bine a spus prof. Edwin Conklin, mare biolog de la universitatea din Princeton: „Probabilitatea ca viaţa să apară la întâmplare prin accident este comparabilă cu probabilitatea ca un dicţionar să rezulte dintr-o explozie într-o tipografie." Teoria evoluţiei este o minciună monstruoasă, o tăgăduire a lui Dumnezeu, o tăgăduire a sufletului omenesc, ea face din om o fiară, ea goleşte omenirea de toate lucrurile sfinte pe care Dumnezeu le-a revelat în Cartea Sa.
Sursa AICI
Cei 5 pasi pentru indeplinirea tuturor dorintelor
De la dr. Wayne Dyer adunate:
1. Imagineaza-ti in termeni de “EU SUNT” ceea ce vrei sa se manifeste in viata ta.
ex: Eu sunt perfect sanatos. Eu sunt plin de incredere in sine/in fortele proprii.
2. Gandeste-te si comporta-te in asa fel in legatura cu ceea ce iti doresti ca si cum ar fi adevarat deja, ca si cum ar exista in realitate.
3. Simte ceea ce ai simti daca dorinta ti-ar fi indeplinita.
4. Ignora stimulii contrari credintelor tale legate de dorinta respectiva.
5. Foloseste cele 5 minute dinainte de adormire pentru a reprograma subconstientul. Nu te gandi ce nu a mers bine in ziua respectiva, nu insira grijile pe care le ai zi de zi, ci adu-ti in constienta sentimentul bucuriei indeplinirii dorintei.
Nota bene: Elimina orice gand de judecata, condamnare sau critica asupra semenilor, astfel incat cei 5 pasi de mai sus sa duca cat mai curand la manifestarea dorintelor tale.
Sursa: http://oncadana.wordpress.com/2012/06/23/cei-5-pasi-pentru-indeplinirea-tuturor-dorintelor/
miercuri, 4 iulie 2012
Cuvântul sculptează!
4 IULIE
Nădăjduieşte în DOMNUL! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima, şi nădăjduieşte în DOMNUL!
Psalmul 27.14
Un comerciant credincios se găsea după o serie de pierderi într-o postură foarte rea. El era foarte posomorât şi sănătatea lui suferea mult din această cauză. Nevasta lui deşi era posomorită încerca să-l întărească. Ea l-a rugat insistent pe Dumnezeu ca să-i vină în ajutor. Dumnezeul cel Atotputernic a lucrat într-un chip minunat.
Fetiţa cea mai mare care avea opt ani s-a sculat cu ochii în lacrimi şi a spus: „Eu am avut un vis foarte trist. Se părea că Dumnezeu a murit şi a fost înmormântat de îngeri. Tatăl care de mult nu a mai zâmbit nu s-a putut abţine şi i-a spus: „Copilaşule, ştergeţi lacrimile. Dumnezeu nu poate să moară." Acest cuvânt a lovit-o puternic pe mamă. „Tu înveţi copila să nu plângă, căci Dumnezeu nu poate să moară şi tu însuţi nu scoţi de aici mângâierea de care ai nevoie. De ce nu vrei să te rezemi pe Acela care nu poate să mintă care nu dormitează? Nu a numărat El perii de pe capul nostru? El nu poate să-i părăsească pe cei care se încred în El." Profund mişcat, tatăl a prins încredere în Dumnezeul cel viu. El i-a dat puterea să se autodepăşească.
Îl cunoşti şi tu pe Acest Dumnezeu Atotputernic? Cine se încrede în El nu va fi dat niciodată de ruşine!
J.H. Pestalozzi (1746-1827) pedagog de talie internaţională şi creştin a cărui operă a fost caracterizată ca „forţă generatoare a noilor curente pedagogice" a scris: „Copilul meu, există un Dumnezeu de care ai nevoie, acum când nu mai ai nevoie de mine. Este un Dumnezeu care te ia în braţele Lui, când eu nu te mai pot proteja; este un Dumnezeu care cugetă la fericirea şi bucuriile tale." „Voinţa lui Dumnezeu şi tot ceea ce eu îmi pot închipui mai nobil, mai bun pentru mine însumi, sunt totuna. De aceea, nu mai trăiesc pentru mine însumi, ci pentru Cel ce m-a luat în braţele Lui părinteşti."
Sursa AICI
marți, 3 iulie 2012
Cuvântul sculptează!
3 IULIE
DOMNUL a vorbit lui Moise, şi a zis: Trimite nişte oameni să iscodească ţara Canaanului, pe care o dau copiilor lui Israel.
Numeri 13.1-2
Dacă citim numai aceste două versete suntem înclinaţi să credem că iscodirea ţării Canaanului ar fi fost după voia lui Dumnezeu. Moise i-a îmbărbătat să se suie şi să o ia în primire (Deut. 1.21). Ca să intre în binecuvântările pregătite de Dumnezeu trebuia numai ASCULTARE şi CREDINŢĂ. Aici s-a arătat că poporul nu are nici credinţă, nici ascultare. „Voi v-aţi apropiat de mine" a spus Moise, „şi aţi zis: Să trimitem nişte oameni înaintea noastră ca să iscodească ţara." Era nevoie de aceasta? Prin aceasta nu a fost oare jignit Dumnezeul adevărului? Dumnezeu le-a acceptat cererea dar pentru popor a fost o amară durere. Încă 38 de ani au mai călătorit şi din numărul bărbaţilor care au ieşit din Egipt numai doi au intrat în ţara făgăduită. Toţi ceilalţi au murit în pustie din cauza necredinţei lor. În 1 Cor. 10.6 citim: „Şi aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pildă."
În privinţa lucrării de mântuire a lui Isus şi a harului Său dătător de iertare cei care au crezut au intrat în comuniune intimă cu Dumnezeu. De această credinţă vorbeşte apostolul în Romani 1.17 şi Galateni 3.11 unde e amintit versetul: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă." Asemenea verset îl mai regăsim în conţinut şi în Evrei 10.38 unde este vorba de statornicie. Toate promisiunile lui Dumnezeu pentru calea noastră şi pentru slava viitoare sunt „DA" şi „AMIN." Putem să ne bazăm pe fidelitatea lui Dumnezeu în orice împrejurări. Prin aceasta îl vom cinsti pe Acela care a spus: „Voi cinsti pe cine Mă cinsteşte." Vrem oare să-L întristăm prin necredinţa noastră?
Adevăratul mijloc ca să înaintăm în viaţa duhovnicească este ca să trăim pentru Adunarea lui Dumnezeu şi nu pentru altceva. Omul care trăieşte potrivit gândului Duhului lui Dumnezeu despre Adunarea Sa va creşte în omul cel nou.
Sursa AICI