Oamenii de ştiinţă americani au anunţat că în 2013,
acul simbolicului ceas care numără minutele până la Judecata de Apoi
(văzută sub forma unei apocalipse nucleare) a rămas cu cinci minute
înainte de miezul nopţii. Aceasta înseamnă faptul că, în 2013, liderii
mondiali nu au realizat progrese semnificative în lupta împotriva
schimbărilor climatice şi împotriva proliferării armelor nucleare, care
ar putea aduce sfârşitul vieţii.
Ceasul
Judecăţii de Apoi este un simbol universal recunoscut, care marchează
numărătoarea inversă până la declanşarea unei catastrofe globale. Ceasul
a fost creat în 1947, de o echipă de fizicieni americani de la
Buletinul Cercetătorilor Atomici, consiliaţi de un board mai mare, din
care fac parte şi 18 laureaţi ai Premiului Nobel. Mişcarea acelor
ceasului mai aproape sau mai departe de ora 12 simbolizează urgenţa
pericolelor nucleare pe care fondatorii revistei şi comunitatea
ştiinţifică mai largă încearcă să o transmită liderilor politici şi
publicului din întreaga lume.
De-a lungul timpului,
minutarul a fluctuat. La prima imagine a ceasului, acul arăta şapte
minute înainte de „miezul nopţii", iar cel mai aproape ceasul s-a aflat
în anul 1953, cu numai două minute înainte de o posibilă catastrofă. În
acel an, atât Rusia, cât şi Statele Unite au decis să realizeze şi să
testeze bomba cu hidrogen, o armă de departe mai puternică decât orice
bombă atomică.
La polul opus, omenirea s-a aflat cel mai
puţin în pericol în anul 1991, când acul ceasului a fost dat înapoi cu
17 minute înainte de miezul nopţii. Decizia a fost determinată de
încheierea războiului rece, când Rusia şi Statele Unite au început să-şi
reducă semnificativ arsenalele nucleare.
Anul 2013 a
fost caracterizat de o serie de factori pozitivi, precum discuţii în
ceea ce priveşte problema programului nuclear iranian, reducerea
stocurilor de materiale nucleare de natură să fie utilizate la
fabricarea armei atomice, retragerea armelor chimice din Siria, dar şi
permanentele negocieri de pace cu Coreea de Nord, măcinată de foame şi
sărăcie, care începe ameninţările nucleare ori de câte ori are nevoie de
mâncare sau bani din partea ONU sau SUA.
Un climat de inacţiune
În
ceea ce priveşte acţiunile însă, anul trecut a stat mai degrabă sub
semnul inacţiunii. Rusia şi SUA şi-au menţinut uriaşele arsenale
nucleare, India, China şi Pakistanul şi-au crescut capacităţile militare
nucleare, iar dovezile privind ameninţările legate de schimbările
climatice şi cauzele antropice ale acestor schimbări s-au înmulţit.
Toate aceste schimbări (creşterea temperaturii medii a planetei,
creşterea nivelului oceanului, subţierea calotei glaciare, creşterea
nivelului de acid din ocean şi a dioxidului de carbon din atmosferă
ş.a.m.d.) au fost observate şi documentate încă din anii 1950.
Citând
aceşti factori, fizicienii consideră că schimbările climatice ce vor
avea loc în viitorul apropiat vor conduce la războaie nucleare care vor
avea ca miză zonele prielnice pentru locuit de pe Pământ, în care
efectele acestor factori vor fi cât mai slabe.
Alte scenarii ştiinţifice legate de sfârşitul lumii
În
ceea ce priveşte sfârşitul lumii, oamenii de ştiinţă au în minte
diferite scenarii, bazate pe fenomene naturale ce pot avea loc. Cel mai
recent dintre aceste scenarii este erupţia supervulcanilor
planetei, a căror activitate seismică poate avea loc oricând şi fără
avertizare. Explicaţia dată este flotabilitatea magmei din interiorul
scoarţei terestre, care are efecte imprevizibile. Puterea pe care o
poate exercita magma poate fisura un sol stâncos cu o grosime de 10
kilometri, prin care pot fi eliberaţi între 3.500 şi 7.000 de kilometri
cubi de lavă. O asemenea erupţie şi consecinţele sale au puterea de a
scădea temperatura globală cu 10 grade Celsius pe o perioadă de zece
ani, iar cenuşa vulcanică poate bloca raze soarelui.
Un al
doilea scenariu include un accident cu un asteroid cu diametrul de 50
de metri, care este prognonzat pentru perioada următorilor 100 de ani.
Imapctul ar putea cauza inundaţii locale, distrugerea unor oraşe întregi
şi a terenurilor arabile din zona respectivă. În aceeaşi sferă este
inclusă şi coliziunea cu o cometă. În prezent, cometele sunt dificil de
descoperit de la depărtare, din cauza suprafeţei întunecate. În
consecinţă, ele pot fi vizibile instrumentelor astronomilor numai când
se apropie de soare şi sunt luminate în mod direct de lumina acestuia.
Din păcate, chiar dacă aceştia au avea instrumentele potrivite pentru
identificarea cometelor, o ciocnire nu poate fi evitată prin niciun
mijloc existent.
O altă problemă vitală pentru Pământ
poate fi şi apocalipsa algelor, mai exact alterarea atmosferei de către
algele microscopice ce trăiesc în cele mai multe lacuri, râuri, mări şi
oceane ale planetei. În cazul în care aceşti microbi nu ar putea folosi
apa, ei ar consuma rezervele de sare din pământ pentru a supravieţui.
Astfel, fiinţele ar putea sfârşi asfixiate, dacă algele din ocean care
au dus la apariţia oxigenului în atmosferă vor începe astfel să genereze
clor, potrivit geobiologului Joe Kirschvink, de la Institutul de
Tehnologie din California.
O ipoteză despre care s-a scris mult
este o pandemie. Cu toate că un singur virus nu are capacitatea de a
distruge întreaga omenire, oamenii de ştiinţă nu exclud apariţia unor
virusuri mutant care să distrugă o varietate de fiinţe pe pe Pământ.
Ce ne lipseşte pentru o lume mai sigură
Pentru
a trăi într-o lume mai sigură, organizaţiile internaţionale (precum ONU
şi A.I.E.A. - Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) sugerează
luarea câtorva măsuri. Mai întâi, China şi SUA ar trebui să încheie un
tratat de interzicere a testării nucleare. Apoi, capacitatea A.I.E.A. ar
trebui crescută pentru a putea supraveghea tehnologia creării de
arsenal nuclear.
Măsuri-cheie trebuie luate şi în ceea ce
priveşte emisiile de dioxid de carbon şi transferarea greutăţii
energetice, de la folosirea energiei obţinute din cărbuni şi petrol la
sursele de energie regenerabile şi ecologice.
Experţii
fac apel la secretarul general al Naţiunilor Unite să-şi axeze atenţia
pe răspândirea rapidă a noilor tehnologii, al căror ritm de dezvoltare
depăşeşte capacitatea societăţii de a le ţine sub control. Ei evocă, în
acest context, posibile ameninţări din partea noilor tehnologii cyber şi
biologice, avertizând în legătură cu pericolul reprezentat de
proliferarea dronelor de luptă.
Procentul
de adulți care au citit o carte electronică în ultimul an a crescut cu
28% față de 2012. În același timp 7 din 10 americani au citit o carte în
format tipărit și 14% dintre adulți au ascultat o carte audio.
La
cercetare au participat 1.500 de actuali și foști fumători. Dintre
aceștia, aproximativ jumătate plănuiau să renunțe la viciu, ori s-au
lăsat de țigări din cauza grijilor legate de influența tutunului asupra
aspectului lor fizic. 
Sam suferea de o boală extrem de rară denumită