Un chinez și-a vândut fiica pentru a-și cumpăra un iPhone

Defăimarea, păcatul despre care nimeni nu vorbește

Din când în când ni se amintește cât de viclean poate fi Satana în timpul Postului Mare. Să considerăm, de exemplu, un păcat mic și totodată dăunător, care pare să fi prins rădăcini în epoca rețelelor sociale: defăimarea. Îl constat din ce în ce mai mult. Nimeni nu vorbește cu adevărat despre defăimare sau despre răul pe care îl provoacă.

          Catehismul Bisericii Catolice ne învață că defăimarea este un păcat împotriva Poruncii a opta:

Art. 2477. Respectarea reputaţiei persoanelor interzice orice atitudine şi orice cuvânt în stare să le prejudicieze pe nedrept. Se face vinovat:

– de judecată temerară acela care, fie şi tacit, admite ca adevărată, fără temei suficient, existenţa unei vine morale la aproapele;

– de clevetire (vorbire de rău) acela care, fără motiv valabil din punct de vedere obiectiv, dezvăluie defectele şi greşelile altora unor persoane care nu le cunosc;

– de calomnie acela care, prin afirmaţii contrare adevărului, dăunează reputaţiei altora şi pricinuieşte judecăţi false cu privire la ei.

Art. 2478. Pentru a evita judecata temerară, fiecare trebuie să aibă grijă să interpreteze pe cât posibil în sens favorabil gândurile, cuvintele şi faptele aproapelui său:

Orice bun creştin trebuie să fie mai degrabă înclinat să salveze afirmaţia aproapelui decât să o condamne. Dacă nu o poate salva, să-l întrebe cum o înţelege; şi dacă acela o înţelege rău, să-l corecteze cu iubire; iar dacă nu e de ajuns, să caute toate mijloacele potrivite pentru ca, înţelegând-o bine, să se mântuiască.

Art. 2479. Vorbirea de rău şi calomnia nimicesc reputaţia şi onoarea aproapelui. Or, onoarea este mărturia socială dată demnităţii umane şi fiecare om se bucură de un drept natural la onoarea numelui său, la reputaţie şi la respect. De aceea, vorbirea de rău şi calomnia lezează virtutea dreptăţii şi a iubirii.

Și mass-media are o responsabilitate specială:

Art. 2494. Informaţia prin mass-media este în slujba binelui comun. Societatea are dreptul la o informaţie întemeiată pe adevăr, pe libertate, pe dreptate şi solidaritate:

Buna exercitare a acestui drept cere ca, în ceea ce priveşte obiectul, comunicarea să fie mereu adevărată şi completă, ţinând seama de dreptate şi caritate. Iar în ceea ce priveşte modalitatea ei, să fie cinstită şi adecvată, adică să respecte cu sfinţenie, în dobândirea şi difuzarea ştirilor, legile morale, precum şi drepturile legitime şi demnitatea omului.

Art. 2495. E necesar ca toţi membrii societăţii să-şi împlinească şi în acest domeniu îndatoririle de dreptate şi caritate, străduindu-se astfel şi cu ajutorul mijloacelor de comunicare socială să contribuie la formarea şi la răspândirea unor opinii publice sănătoase. Solidaritatea apare ca o consecinţă a unei comunicări adevărate şi drepte şi a liberei circulaţii a ideilor, care favorizează cunoaşterea şi respectarea celorlalţi.

Art. 2497. Pe însuşi temeiul îndatoririi lor profesionale, responsabilii presei au obligaţia ca, în difuzarea informaţiei, să slujească adevărul şi să nu vatăme iubirea. Se vor strădui să respecte cu egală grijă natura faptelor şi limitele judecăţii critice asupra persoanelor. Trebuie să evite să cadă în defăimare.

          Iată ceea ce spunea călugărul iezuit Pr. John A. Hardon despre păcatul defăimării: „Buna reputație a unei persoane îi aparține și nu i-o putem deteriora, dezvăluind fără motive grave ceea ce știm despre ea”.

          Defăimarea este, prin urmare, un păcat împotriva dreptății, deoarece privează un bărbat sau o femeie de ceea ce valorează mai mult decât bogățiile. Toate acestea pot fi distruse printr-un singur act criminal - defăimarea.

          Gravitatea păcatului comis va deriva în principal din gravitatea lipsei sau a limitării revelate, dar va depinde și de demnitatea persoanei denigrate și de răul care-i va fi făcut ei și altora prin dezvăluirea unor lucruri ascunse. Această dezvăluire se diminuează (atunci când nu distruge) poziția persoanei în ochii celorlalți.

          În mod similar cu restituirea cerută în cazul furtului, defăimarea necesită o reparație a reputației persoanei afectate. De multe ori această reparație este aproape imposibilă, din cauza numărului de persoane implicate sau datorită complexității situației. Acest lucru evidențiază avertismentul Scripturii: „Ai grijă de nume, că acesta-ţi va rămâne mai mult decât o mie de comori mari de aur. Viaţa cea bună are zilele numărate; iar numele cel bun în veci rămâne” (Sir 41, 15-16).

          În această perioadă de post și rugăciune, merită să ne întrebăm dacă suntem vinovați, în mod conștient sau nu, de defăimare. Am distrus în mod intenționat bunul nume al cuiva? Am revigorat bucuria întunecată a bârfei?

          În acest timp sfânt al Postului Mare este important să ne amintim că nu doar carnea și ciocolata reprezintă singurele ispite în fața cărora trebuie să rezistăm. Alte ispite pot fi la fel de tentante și nesănătoase - și ne pot deteriora mult mai mult sufletul. Totodată, în acest an al Milostivirii suntem chemați să întindem mâna milei fraților și surorilor noastre și să vedem mai mult demnitatea lor.

Traducere: Liviu Ursu

Sursa:it.aleteia.org

VIDEO: Iconostasul Catedralei din Blaj prezentat de Televiziunea Franceză

Duminică, 13 martie 2016, începând cu ora 09:30, pe canalul național de televiziune France 2 din Franța, a fost difuzat docuentarul “Iconostasul, poartă spre Cer” realizat de Thomas Wallut, în regia lui Jean-Claude Salou.

 

Documentarul puteți să-l urmăriți AICI.

 

Telespectatorii au fost invitați să contemple și să mediteze la splendoarea artistică a acestor capodopere, adevărate cateheze în imagini, dar și asupra misterului credinței creștine, dispunând de explicațiile oferite de Preasfinția Sa Claudiu Pop (Episcopul Curiei Arhiepiscopie Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică), de Mons. Charbel Maalouf (preot paroh al Bisericii Sfântul Iuliu cel Sărac din Paris) și a Prof. Christian Cannuyer (istoric la Universitatea Catolică din Lille).

În cadrul documentarului, iconostasul Catrdralei „Sfânta Treime” din Blaj, edificat în secolul al XVIII-lea și apreciat de Nicolae Iorga ca fiind „desigur cel mai impunător prin întindere și bogăție din toată românimea”, a beneficiat de o prezentare amplă ce i-a permis telespectatorului să descopere capodopera artistică blăjeană în toată spendoarea ei.

ACC

SURSA

Maica Tereza va fi canonizată pe 4 septembrie 2016

Maica Tereza de Calcutta va fi canonizată duminică, 4 septembrie 2016: a decis papa Francisc în urma consistoriului public pentru cinci cauze de canonizare, care a avut loc astăzi în Sala Consistoriului din Palatul Apostolic. Ceilalți Fericiți care vor fi ridicați în rândul Sfinților sunt Iosif Sanchez del Rio, Stanislau al lui Isus Maria (Jan Papczyński), Iosif Gabriel al Rozariului Brochero și Maria Elisabeta Hesselblad.

În cadrul consistoriului, Suveranul Pontif a dispus ca respectivele ceremonii de canonizare a Fericiților menționați să aibă loc în lunile iunie, septembrie și octombrie, după cum urmează: la 5 iunie 2016, Stanislau al lui Isus Maria și Maria Elisabeta Hesselblad; la 4 septembrie 2016, Tereza de Calcutta; la 16 octombrie 2016, Iosif Sanchez del Rio și Iosif Gabriel al Rozariului Brochero.

De obicei, ceremoniile de canonizare sunt prezidate de papa Francisc și se desfășoară la Roma.

(rv – A. Dancă)

Sursa:ro.radiovaticana.va

„Încotro alergi?" – itinerariu spiritual pentru Postul Mare, Sărbătoarea Învierii și Săptămâna Luminată 2016

ASTRU Cluj – așa cum a făcut și în anii precedenți – a pregătit pentru perioada Postului Mare și a Sărbătorii Învierii Domnului un itinerariu spiritual adresat tinerilor și nu numai, pentru a-i ajuta să se apropie de Cuvântul lui Dumnezeu, pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.

„Încotro alergi?” – este un itinerariu spiritual prin care ne propunem să dăm un imbold tinerilor în a descoperi ce stă în spatele acțiunilor pe care le desfășoară zi de zi, mai ales în acest timp al postului. Ce îți propunem prin această publicație? În fiecare zi vei găsi următorul desfășurător: CITESC – Cuvântul lui Dumnezeu din Evanghelia zilei; MEDITEZ – Un scurt comentariu care mă ajută să transpun în viața de zi cu zi cuvântul Evangheliei; MĂ ROG – O rugăciune pentru dialogul personal cu Dumnezeu; ACȚIONEZ – Un gest care îți permite să pui în practică cuvântul lui Dumnezeu.

În prefața cărții, pr. Radu Tălpălariu, asistent spiritual al ASTRU Cluj, se adresează tinerilor astfel: «În acest post, ne propunem să vă ajutăm să dați un răspuns întrebării din titlul acestei broșuri, și anume „Încotro alergi?” În tumultul acestei vieți, de foarte multe ori ne lăsăm prinși de tot felul de probleme care par urgente și mai mult decât importante. Dar în acest iureș riscăm să uităm de lucrul cel mai important și anume relația noastră cu Dumnezeu. Într-adevăr problemele și preocupările care ne apasă ne cer multă energie și disponibilitate din partea noastră de a sacrifica multe din lucrurile și plăcerile normale ale acestei vieți. Dar, pentru noi creștinii, este important să încercăm să împlinim voința lui Dumnezeu, plecând mereu de la rugăciune și de la dorința de a fi plăcuți lui Dumnezeu.»

«Astăzi societatea ne oferă orice, dar mai ales orice mă îndepărtează de Dumnezeu și de valorile creștine. Din această cauză ne propunem ca, prin meditațiile din această broșură, cei care doresc să fie creștini autentici, să găsească răspunsul la întrebarea „Încotro alergi?”, adică la Dumnezeu, dar și modalitățile prin care putem face acest lucru, și anume a încerca să ne trăim credința și valorile, indiferent de greutățile pe care aceasta o presupune.»

Cartea de aproximativ o sută treizeci de pagini, apărută la Editura Emma, va fi difuzată prin parohii de ASTRU Cluj pentru a ajunge la cât mai mulți tineri. Cei care doresc această publicație se pot adresa ASTRU Cluj, prin email cluj@astru.ro, la telefon 0758677259 sau personal la birourile ASTRU Cluj din piața Cipariu. De asemenea poate fi găsită ca aplicație gratuită în Google Play.

via Cluj.ASTRU.ro

Sursa