Presa internațională îl numește
pe Francisc I „un papă al premierelor", ales pe neașteptate, în doar a
doua zi de conclav și care a răsturnat iremediabil balanța puterii în
interiorul Bisericii Catolice.

„Habemus
Papam" sau „Avem un papă" a fost mesajul care a luat lumea pe
nepregătite miercuri seara. Iar numele bărbatului care avea să iasă pe
balcon și să își asume funcția de papă în fața a sute și mii de oameni
este Jorge Mario Bergoglio, arhiepiescop în Buenos Aires încă din 1998.
Alegerea
a fost o surpriză în primul rând datorită faptului că noul papă nu era
prima alegere pe lista scurtă a candidaților, în opinia mai multor
experți, deși fusese pe locul doi la alegerea lui Benedict, în 2005.
Deși atât din exteriorul cât și din interiorul Bisericii Catolice există
o presiune nestrămutată pentru modernizare, în special în ceea ce
privește aparatul administrativ, dar și imaginea Bisericii în lume,
conclavul se pare că a stat departe de alegerile populare, cum ar fi
cardinalii din New York și Boston, Timothy Dolan și Sean O'Malley, și de
asemenea a stat departe de favoritul italian, Angelo Scola, scrie
Christian Science Monitor.
În
schimb au ales primul papă non-european, primul papă american, primul
papă iezuit, primul papă care reprezintă o țară în curs de dezvoltare.
Presa vede în asta un simbol puternic al trecerii influenței Bisericii
din lumea „veche" în lumea „nouă". Jose Bergoglio este al treilea papă
la rând care nu este din Italia și primul, în mai mult de un mileniu,
care nu este din Europa.
Întradevăr este o schimbare care
pare să indice o tendință de a despărți Sfântul Scaun de Vatican, unde
se concentrează tot blocul administrativ, cu toate problemele lui, dar
până la urmă schimbarea nu este atât de mare precum pare. Cardinalul
Bergoglio pare a fi o alegere de compromis, care să îi satisfacă atât pe
conservatori, cât și pe cei care vor modernitate. Nu este din Italia,
dar s-a născut din părinți italieni, imigranți în Argentina. Făcând
teologia în Germania, cardinalul are legăturile europene și cultura
necesară pentru a fi o alegere destul de familiară și confortabilă
pentru mulți din Curia romană.
De asemenea, cariera sa de până
acum pare să indice că va călca pe urmele lui Benedict, fiind un teolog
ortodox și un conservator din punct de vedere social. În Argentina s-a
opus căsătoriilor homosexuale, s-a remarcat ca militant feroce
pro-familie, și ca un apărător al oamenilor săraci.
Alegerea
lui pare să indice și influența economică a Americii Latine asupra
lumii, Brazilia fiind una din țările latine cu cel mai mare nivel de
bogăție. Iar deși Argentina este puțin în spate în termeni economici,
alegerea lui Francisc sugerează că America Latină nu mai este o umbră la
masa puterilor mondiale. Alegerea primului iezuit ca papă mai
reprezintă și triumful ordinului fondat acum aproape 500 de ani.
Alegerea
sa a fost o surpriză și din punct de vedere al stării de sănătate. După
ce Benedict a demisionat acuzând că starea lui de sănătate nu îi mai
permite să fie eficient în poziția pe care o deține, cardinalii au ales
un papă nu mult mai tânăr decât Benedict, dar care are și un singur
plămân, conform AP. Deși până acum nu a avut mari probleme de sănătate
din cauza asta, este de așteptat că odată cu înaintarea în vârstă, să
apară cel puțin probleme respiratorii.