miercuri, 16 septembrie 2015
NASA a dezvăluit detalii despre succesorul roverului Curiosity, care va explora planeta Marte
Detalii despre succesorul roverului Curiosity, care va explora planeta Marte în cadrul misiunii spaţiale "Mars 2020", au fost dezvăluite de NASA în cadrul unei reuniuni a oamenilor de ştiinţă americani, ce a avut loc în urmă cu câteva zile în California, informează 20minutes.fr.
"Nu se cunoaşte încă numele lui, dar începem să vedem cu precizie cu ce va semăna", se afirmă într-un articol publicat vineri pe site-ul Space.com. Jurnaliştii care lucrează pentru acest site cu specific ştiinţific au explicat, pe larg, în şapte paragrafe, caracteristicile tehnice ale viitorului rover - a cărui lansare este programată pentru anul 2020 -, ce îl vor face mai performant decât Curiosity.
Prezentăm mai jos o sinteză a principalelor caracteristici ale viitorului rover construit de NASA:
Un nou loc de coborâre
Avut pentru o vreme în vedere pentru misiunea Curiosity, craterul Jezero este locul în care noul rover marţian îşi va plasa "rotiţele" pentru prima dată. Savanţii cred că acest crater a adăpostit un lac în trecut şi, deci, ar fi putut să permită dezvoltarea formelor de viaţă.
O talie (puţin) mai mare
10 centimetri. În principiu, aceasta va fi mărimea care va face diferenţa între Curiosity şi succesorul său. Acesta din urmă va măsura 3 metri în lungime, în timp ce roverul american care explorează în prezent planeta Marte are o lungime de 2,9 metri. În ceea ce priveşte înălţimea şi lăţimea, dimensiunile vor rămâne aceleaşi.
Roţi mai bune
Jurnaliştii de la Science.com vorbeau într-un paragraf anterior despre "rotiţe", însă viitorul rover marţian va avea mai degrabă roţi mari şi foarte rezistente. Roţile lui Curiosity sunt într-adevăr destul de afectate, cu un grad de uzură mai mare decât se aşteptau specialiştii de la NASA.
Eşantioane ce vor fi aduse pe Terra
Oamenii au plasat mai multe obiecte pe Mrte, însă niciunul dintre ele nu a revenit pe planeta noastră. Şi, oricât de sofisticate ar fi aceste rovere, analizarea solului marţian în laboratoare veritable, pe Terra, ar aduce oamenilor de ştiinţă multe informaţii preţioase. Acesta este motivul pentru care roverul ce va fi lansat în misiunea "Mars 2020" va recolta şi va stoca o serie de eşantioane, pe care, însă, le va abandona apoi. Ele vor fi recoltate într-o bună zi, peste mai mulţi ani, într-o altă misiune spaţială, care nu a fost încă definită şi nici finanţată.
Pregătirea sosirii oamenilor pe Marte
Pentru ca astronauţii să poată să păşească pe planeta roşie, trebuie mai întâi reunite condiţiile care să asigure supravieţuirea lor. Succesorul lui Curiosity ar trebui să poată să analizeze praful din aerul marţian. Scopul: inventarea unui mijloc de a transforma resursele planetei roşii pentru a produce oxigenul de care au nevoie respiraţia umană şi alimentarea rachetelor-lansatoare.
Acoperirea unei suprafeţe mai mari, mai rapid
Noul rover dezvoltat de NASA va acoperi o suprafaţă mai mare decât Curiosity şi va face acest lucru mai repede. Nu viteza de deplasare a roverului va fi accelerată, ci capacitatea sa de a prevedea traseul de deplasare. Noul rover va pierde mai puţin timp calculându-şi itinerariul.
Trecerea de la lupă la microscop
În timp ce Curiosity forează în roci, le sparge pentru a le transforma în praf şi "priveşte" destul de rudimentar compoziţia lor, succesorul lui va analiza aceleaşi obiecte la nivel microscopic. Deoarece nimeni nu speră să descopere fosile de talie mare pe Marte, identificarea unor urme de microorganisme pare o posibilitate mult mai probabilă.
Cercetătorii care participă la misiunea Curiosity au descoperit deja indicii care dovedesc faptul că viaţa ar fi putut să existe pe Marte în urmă cu mai multe miliarde de ani, precum prezenţa din abundenţă a apei lichide, aşa cum dovedesc albiile unor foste râuri şi prezenţa de materii organice în craterul Gale, în care robotul american s-a plasat cu succes în august 2012.
Robotul Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.
marți, 15 septembrie 2015
Un număr mare de refugiați musulmani se convertesc la creștinism
Oportunism sau integrare? În plus față de valurile istorice de refugiați care vin în Europa din Orientul Mijlociu și Africa, Bătrânul Continent se confruntă cu un alt val, mai puțin mediatizat dar care dă naștere la tot felul de întrebări: convertiții la creștinism.
Agenția Internațională de știri Associated Press (AP) a vizitat la Berlin o biserică evanghelică în care "sute de solicitanți de azil iranieni și afgani" sunt parte a credincioșilor parohiei.
"Nu putem ignora faptul că această decizie îmbunătățește șansele de a obține azil: ei ar putea foarte bine susține că s-ar confrunta cu persecuția religioasă dacă s-ar întoarce în țara lor de origine", spune agenția, subliniind că Germania tratează refugiații în funcție de gravitatea situației, care i-a forțat să părăsească patria lor. Cei care părăsesc războiul civil din Siria, de exemplu, au mult mai multe șanse de a obține azil.
"Situația este mai complicată pentru solicitanții de azil din Iran și Afganistan, deoarece condițiile de viață din aceste țări sunt mai stabile decât în Siria", a spus AP. În ultimii ani, aproximativ 40% - 50% din solicitanți din aceste regiuni au fost lăsați să rămână în Germania, cu un permis de ședere temporar pentru marea majoritate.
Șansele pentru refugiații afgani și iranieni crește atunci când reușesc să convingă autoritățile germane că ar risca să fie persecutați în țara lor natală, unde convertirea la creștinism a unui musulman se pedepsește cu închisoarea sau chiar cu moartea.
Gottfried Martens, pastor la Biserica Evanghelică, susține că motivația este irelevantă. El spune că "mulți sunt atât de convinși de mesajul creștin încât își schimbă viața." Se estimează că doar 10% dintre convertiți nu se mai întorc la biserică după botez. Pastorul Martens recunoaște însă că unii se convertesc în speranța de a obține azil, “dar cu toate aceste îi invit să ni se alăture, pentru că știu că oricine vine aici nu va mai fi la fel."
Biserica păstorului Martens a devenit celebră: a boteza musulmani după trei luni de cateheză și i-a ajutat pentru cererile de azil. Comunitatea sa a crescut de la 150 de membri la 600 în doi ani, cu un flux aparent nesfârșit de noi refugiați. Potrivit lui Martens, există o listă de așteptare pentru botez de cel puțin 80 de persoane.
Cu toate acestea, o tânără femeie iraniană, intervievat de către agenția de știri, este convinsă că cei mai mulți dintre conaționalii săi s-au alăturat bisericii numai pentru a-și îmbunătăți șansele de azil. Vesam Heydari, și el iranian, îi critică pe acești oameni "care împuținează șansele adevăraților creștini persecutați " să obțină azil. După ce a obținut statutul de refugiat în Norvegia, unde s-a convertit în 2009, Vesam a ajuns în Germania. "Majoritatea iranienilor de aici nu s-au convertit din convingere. Ei doresc doar să rămână în Germania", a mai spus acesta.
Și alte comunități creștine din Germania, inclusiv biserici luterane din Hanovra și Rin, au văzut crescând numărul de iranieni care "se convertesc" la creștinism, notează AP.
Biroul Federal al Germaniei pentru migranți și refugiați a declarat că nu va comenta cu privire la motivele invocate de solicitanții de azil, nici cu privire la numărul celor care au statutul de refugiati în Germania, din cauza persecuției religioase.
"Oricare ar fi religia migranților și a refugiaților, aceștia ar trebui să fie primiți ca frați și surori, în loc să fie văzuți ca o povară", a declarat la rândul său părintele Gardzinski Matei, membru al Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranților. Din punct de vedere catolic, aceștia trebuie să fie recunoscuți ca persoane "create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta este baza demnității umane", a mai spus preotul.
Traducere: ACC
Agenția Internațională de știri Associated Press (AP) a vizitat la Berlin o biserică evanghelică în care "sute de solicitanți de azil iranieni și afgani" sunt parte a credincioșilor parohiei.
"Nu putem ignora faptul că această decizie îmbunătățește șansele de a obține azil: ei ar putea foarte bine susține că s-ar confrunta cu persecuția religioasă dacă s-ar întoarce în țara lor de origine", spune agenția, subliniind că Germania tratează refugiații în funcție de gravitatea situației, care i-a forțat să părăsească patria lor. Cei care părăsesc războiul civil din Siria, de exemplu, au mult mai multe șanse de a obține azil.
"Situația este mai complicată pentru solicitanții de azil din Iran și Afganistan, deoarece condițiile de viață din aceste țări sunt mai stabile decât în Siria", a spus AP. În ultimii ani, aproximativ 40% - 50% din solicitanți din aceste regiuni au fost lăsați să rămână în Germania, cu un permis de ședere temporar pentru marea majoritate.
Șansele pentru refugiații afgani și iranieni crește atunci când reușesc să convingă autoritățile germane că ar risca să fie persecutați în țara lor natală, unde convertirea la creștinism a unui musulman se pedepsește cu închisoarea sau chiar cu moartea.
Gottfried Martens, pastor la Biserica Evanghelică, susține că motivația este irelevantă. El spune că "mulți sunt atât de convinși de mesajul creștin încât își schimbă viața." Se estimează că doar 10% dintre convertiți nu se mai întorc la biserică după botez. Pastorul Martens recunoaște însă că unii se convertesc în speranța de a obține azil, “dar cu toate aceste îi invit să ni se alăture, pentru că știu că oricine vine aici nu va mai fi la fel."
Biserica păstorului Martens a devenit celebră: a boteza musulmani după trei luni de cateheză și i-a ajutat pentru cererile de azil. Comunitatea sa a crescut de la 150 de membri la 600 în doi ani, cu un flux aparent nesfârșit de noi refugiați. Potrivit lui Martens, există o listă de așteptare pentru botez de cel puțin 80 de persoane.
Cu toate acestea, o tânără femeie iraniană, intervievat de către agenția de știri, este convinsă că cei mai mulți dintre conaționalii săi s-au alăturat bisericii numai pentru a-și îmbunătăți șansele de azil. Vesam Heydari, și el iranian, îi critică pe acești oameni "care împuținează șansele adevăraților creștini persecutați " să obțină azil. După ce a obținut statutul de refugiat în Norvegia, unde s-a convertit în 2009, Vesam a ajuns în Germania. "Majoritatea iranienilor de aici nu s-au convertit din convingere. Ei doresc doar să rămână în Germania", a mai spus acesta.
Și alte comunități creștine din Germania, inclusiv biserici luterane din Hanovra și Rin, au văzut crescând numărul de iranieni care "se convertesc" la creștinism, notează AP.
Biroul Federal al Germaniei pentru migranți și refugiați a declarat că nu va comenta cu privire la motivele invocate de solicitanții de azil, nici cu privire la numărul celor care au statutul de refugiati în Germania, din cauza persecuției religioase.
"Oricare ar fi religia migranților și a refugiaților, aceștia ar trebui să fie primiți ca frați și surori, în loc să fie văzuți ca o povară", a declarat la rândul său părintele Gardzinski Matei, membru al Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranților. Din punct de vedere catolic, aceștia trebuie să fie recunoscuți ca persoane "create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta este baza demnității umane", a mai spus preotul.
Traducere: ACC
Sursa:aleteia.org
Abonați-vă la:
Postări (Atom)