luni, 31 octombrie 2016

Halloween? Nu, mulțumesc!

Sfârşitul lunii octombrie este marcat de un eveniment, pe care unii îl definesc ca fiind o sărbătoare, care s-a răspândit tot mai mult sub impulsul substanţial al televiziunii, cinemaului şi al internetului şi care reuneşte persoanele într-o atmosferă "decorată" de bostani goi, schelete, cranii, corniţe, vampiri, stafii etc. (fiecare după doza de imaginaţie pe care o are!). Nu trebuie să facem un efort prea mare pentru a ne da seama de aspectul comercial al evenimentului, însă se impune o reflecţie mai amănunţită asupra acestui aspect. Este doar un fel de carnaval? E o joacă "nevinovată"? E un alt mod de distracţie? E ceva "haios"?
Care este istoria acestui fenomen?
Vechii celţi aveau o sărbătoare a sfârşitul verii, a perioadei recoltelor, şi a începutului iernii denumită samhain. Era, de fapt, sărbătoarea Anului Nou. Exista o legendă potrivit căreia spiritele morţilor din timpul anului se întorceau în noaptea de 31 octombrie pentru a căuta un corp pe care să îl posede în anul următor. Pentru a nu fi posedaţi, celţii stingeau focul din sobă pentru a face casa rece şi neprimitoare. Apoi se mascau şi se îmbrăcau respingător pentru a alunga spiritele.
După ce celţii s-au convertit la creştinism au rămas reminiscenţe ale acestei sărbători care, de data aceasta, a ajuns să aibă loc în preajma a două sărbători ale Bisericii Catolice: Solemnitatea Tuturor Sfinţilor (1 noiembrie) şiPomenirea Tuturor Credincioşilor Răposaţi (2 noiembrie).
La începutul secolului al XIX-lea emigranţii irlandezi au adus cu ei sărbătoareasamhain în Statele Unite ale Americii unde a şi primit denumirea de All Hallows Eve (Ajunul tuturor sfinţilor), transformată apoi în Halloween.
Cum a ajuns Halloween să aibă o aşa amploare?
În SUA s-a răspândit ca o oportunitate nouă de distracţie, ce a fost speculată de mediile comerciale, pentru care a devenit o ocazie de noi profituri, astfel încât campania de susţinere din partea televiziunilor nu a fost tocmai întâmplătoare. Prin "contribuţia" mass-mediei Halloween-ul a ajuns din SUA şi în Europa, iar magazinele şi cluburile profită din plin!
Este ceva rău să te distrezi de Halloween?
Valenţele care au devenit comune pentru acest eveniment pot fi considerate îngrijorătoare. Dincolo de accentele groteşti şi macabre se remarcă înclinaţia spre esoteric şi malefic. O rapidă căutare pe internet confirmă lucrul acesta! Iar când aceste manifestări îi vizează pe copii, aspectul devine şi mai îngrijorător!
Este problematic şi faptul că hallowen-ul pune cu totul în umbră două sărbători catolice importante. Exemplul sfinţilor care ne transmit prin viaţa lor multe valori umane şi creştine este înlocuit de manifestări "animate" de personaje macabre: spirite, stafii, schelete, vampiri etc. Cultul răposaţilor şi amintirea celor dragi, care au trecut din această lume, sunt acoperite de manifestări de exorcizare a morţii. Probabil nimeni nu ar fi încântat dacă, de exemplu, ziua sa de naştere ar fi pusă în umbră de proprii prieteni cu o distracţie de felul acesta.
Nu este, oare, exagerată împotrivirea faţă de Halloween?
Dacă Halloween ar fi o simplă petrecere, un alt fel de carnaval, nu ar fi mare problemă! Mai grav este, însă, faptul că fenomenul satanismului nu este străin de Halloween. Un studiu al Comunităţii "Ioan al XXIII-lea" din Italia, întemeiată de părintele Oreste Benzi, dovedeşte că 16 % dintre tinerii care participă la întâlniri ale sectelor oculte şi ezoterice, unde au loc chiar sacrificii oferite diavolului şi profanarea Euharistiei, au intrat în contact cu aceste secte tocmai cu ocazia Halloween-ului. Un specialist al acestor fenomene, Carlo Climati, trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte riscurile propagării unui astfel de fenomen care, la prima vedere, pare inofensiv, ca fiind un alt carnaval, dar care are conotaţii şi consecinţe mult mai dramatice.
Aşadar, este de preferat ca în familie, în şcoli şi în parohii să nu fie "sărbătorit" Halloween-ul?
Da! Se poate şi fără! Cei care se ocupă, în mod serios, de educaţia copiilor şi a tinerilor ştiu că au o datorie de a-i îndrepta pe aceştia spre ceea ce este frumos şi are valoare. Simţul binelui şi al frumosului nu trebuie să lipsească din educaţie. Însă, manifestările legate de Halloween nu au nimic de-a face cu estetica vieţii! A-i "transporta" pe copii şi tineri într-o lume de vrăjitoare, strigoi şi vampiri este în defavoarea lor, dacă nu chiar periculos. Numai faptul de a-i vedea deghizaţi în diferite personaje, deloc încântătoare, stârneşte îngrijorare.
Cu atât mai mult nu ar trebui să se organizeze vreo sărbătoare de genul acesta în parohii considerând că Hallowen are menirea de a pune în umbrăSolemnitatea Tuturor Sfinţilor şi cultul creştin faţă de cei răposaţi. Nu cred că în parohii lipseşte imaginaţia pentru a organiza petreceri şi momente de destindere cu adevărat educative!
Ce se poate face pentru a contracara Halloween-ul?
Înainte de toate se impune o mai atentă reflecţie din punct de vedere educativ. Tendinţele deviante ale unor tinerilor şi violenţa ce se manifestă în rândul unora dintre ei nu sunt străine de promovarea unor manifestări cum ar fi Halloween-ul. Nu întâmplător Ministerul Educaţiei din Rusia interzice, încă din anul 2003, orice astfel de manifestare în şcoli explicând că acestea sunt "în contradicţie cu natura instituţiilor de învăţământ, tulburând mintea şi afectând sănătatea spirituală şi morală a elevilor". În Filipine, şcolile catolice sunt unite în hotărârea de a tutela binele elevilor evitând orice manifestare de genul Halloween. Chiar în Statele Unite ale Americii, "patria Halloween-ului" acesta a început să fie "exmatriculat" din unele şcoli.
Dintr-un punct de vedere creştin lucrul cel mai important de făcut ar fi tocmai "recucerirea" valorii Solemnităţii Tuturor Sfinţilor şi a Pomenirii Tuturor Credincioşilor Răposaţi. În multe locuri în ajunul sărbătorii dedicate tuturor sfinţilor au loc adoraţii euharistice, seri de rugăciune, meditaţii despre sfinţi etc. Există şi iniţiative de genul "HOLYween" prin care se promovează vieţile sfinţilor şi se cere credincioşilor să expună imagini ale sfinţilor la ferestre, pe balcoane, la locul de muncă etc.

vineri, 7 octombrie 2016

duminică, 2 octombrie 2016

sâmbătă, 1 octombrie 2016

Rugăciune pentru a privi înainte

O persoană se ruga contemplându-și propria viață: „Mă mișc în prezent aici și acum. Nu am fost niciodată un om care să-și facă multe proiecte. Nu am pretenția să cunosc viitorul. Nu vreau să mă gândesc cum va fi peste douăzeci de ani. Nu mă interesează. Vreau să trăiesc fiecare zi cum e, o succesiune de 24 de ore. Și așa fiecare zi, fiecare minut. În prezent. Ceea ce contează sunt eu aici și acum. Îți ofer da-ul meu la ceea ce am și la ceea ce am pierdut.  La ceea ce visez și la ceea ce doresc. La ceea ce îmi provoacă supărare. La ceea ce mă întristează. Îți mulțumesc, Doamne, pentru că m-ai întărit în tot ceea ce trăiesc. Pentru că descopăr în sufletul meu existența unei fântâni fără fund, fără limită. Îți mulțumesc că mi-ai dat capacitatea să râd vieții. Și să pictez cu mâinile mele peisaje minunate. Îți mulțumesc că sunt capabil să colorez negrul care uneori mă tulbură. Să descriu prin cuvinte nepricepute profunzimea inimii mele. Îți mulțumesc deoarece trezești în mine grădini mari, și mă faci să navighez pe mări spectaculoase de a căror existență nici nu știam. Nu vreau să irosesc nici măcar o secundă plângând amar pentru ceea ce nu a fost posibil”.
Ascult chemarea lui Isus să mă pornesc la drum. Nu invoc scuze. Nu vreau să mă adaptez lumii. O misiune care e mereu prezentă. Nu este un trecut irosit, și nici un viitor plin de angoase. Este viața astăzi, în acest moment. Reîncep.
Dumnezeu îmi cere să mă ridic acum, nu când voi fi pregătit. Nu când toate lucrurile vor fi clare și voi ști ce trebuie să fac. Nu. Chiar acum. Cu limitele mele și cu fricile mele. Cu sărăcia mea și cu ciudățeniile mele. Cu greutățile mele, cu truda mea. Astăzi dau acceptul meu misiunii la care mă trimite.
Părintele Carlos Padillla

Traducere: AMR


Sursa:it.aleteia.org

vineri, 30 septembrie 2016

marți, 27 septembrie 2016

„Să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o, cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste.” – Efeseni 4:1,2
O familie avea în casa lor o vază antică originală, care fusese transmisă din generație în generație. Era o adevărată comoară şi era păstrată pe un soclu special, ca obiect de mare valoare, la loc de cinste.
Într-o zi, părinții s-au întors ca de obicei de la serviciu, iar la uşă au fost întâmpinați de fiica lor. Adolescenta le-a spus:
– Mamă, tată, ştiți vaza antică despre care ne-ați spus că a fost transmisă din generație în generație?
– Da, au răspuns părinții.
– Ei bine, mamă şi tată… generația noastră tocmai a… spart-o.

duminică, 25 septembrie 2016

Mr. Bean ne explică cum să nu ne comportăm în timpul Sfintei Liturghii

de Daniel Esparza
    
Câteodată, se găsește cineva care nu se oprește din vorbit. Unii chiar la telefon. Există aceia care nu vorbesc cu voce tare, dar nu se opresc din a trimite mesaje prin intermediul serviciilor de mesagerie. De asemenea, există și persoane care nu știu cum să se comporte la Sfânta Liturghie, poate pentru că nu sunt catolici sau poate că se află pentru prima dată la o celebrare liturgică.

Sau poate pentru că sunt catolici, dar merg la biserică de două ori pe an. În acest caz cum pot ști să răspundă, să îngenuncheze sau să se ridice?
    
Poate că sunt rudele noastre, care merg la Sfânta Liturghie pentru a sărbători absolvirea noastră, după ani întregi în care nu au călcat pragul bisericii. Ce să le spunem lor dacă le urăm bun venit cu o bucurie sinceră, ca și catolici, tuturor acelora care vor să participe la Liturghie, oricare ar fi convingerile lor?
    
Poate că o modalitate bună de a începe este aceea de a le arăta acest filmuleț cu Mr. Bean, clarificând astfel cel puțin trei lucruri care nu trebuie să le facă: dormit, sforăit (în cazul în care se adoarme) și mâncat în timpul celebrării.

Traducere: Liviu Ursu


Sursa:it.aleteia.org