Când credinţa Bisericii este slabă, exorcismul pierde eficacitatea (II)
Odinioară exorcismele erau mai imediate în timp ce astăzi cer mai mult timp pentru a fi eficace. Conform părintelui Francois Dermine, preşedinte naţional al Grupului de Cercetare şi Informare Religioasă (GRIS), o explicaţie poate fi găsită în slăbirea credinţei în interiorul Bisericii. Italian, dar de origine canadiană, părintele Dermine, prior al conventului Sfântul Dominic din Bologna şi profesor de teologie morală, a fost unul din profesorii de la cursul de exorcism care s-a desfăşurat la Ateneul Pontifical “Regina Apostolorum” din Roma, de la 28 martie până la 1 aprilie 2011. Redăm în continuare ultima parte a unui interviu acordat agenţiei Zenit, şi tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro.
- Care sunt lucrurile periculoase pentru o persoană normală?
- O bună parte din persoanele care se adresează exorcistului fac aceasta ca urmare a unei practicări directe, voluntare a ocultismului, a diferitelor forme de magie, spiritism etc. Însă aceste lucruri se pot întâmpla fără ca să existe nici o compromitere din partea subiectului cu ocultul, şi aceste persoane pot să fie victime de rele care le sunt făcute. Şi aici intrăm în ceva foarte misterios care este farmecul. Atunci când am început slujirea mea de exorcist era un pic perplex cu privire la această realitate, însă a trebuit să îmi schimb părerea.
- Care este cea mai bună protecţie în aceste cazuri?
- Viaţa creştină şi de rugăciune. Însă nu există, spuneam, protecţii absolute. Există de exemplu şi sfinţi, mă gândesc de exemplu la Sfântul Ioan Calabria, la Sfânta Gemma Galgani, care, deşi pentru scurt timp, au fost chinuiţi teribil de diavol.
- Este suficient un singur exorcism pentru a elibera de posesia diabolică?
- Aici atingem un subiect foarte delicat: am auzit relatări ale exorciştilor din urmă cu patruzeci sau cincizeci de ani, conform cărora pe atunci era suficient un singur exorcism pentru a elibera o persoană. Astăzi poate să dureze luni şi chiar ani. Şi trebuie reflectat de ce este aşa. Unii ar putea crede că aceasta se întâmplă pentru că trăim într-o societate care s-a îndepărtat de Dumnezeu şi într-un anumit sens este apostată. Eu aş spune o opinie cu totul personală: exorcistul nu recită o rugăciune personală, ci se roagă în numele Bisericii, şi dacă credinţa slăbeşte în interiorul Bisericii, se poate întâmpla ca acest lucru să contribuie la diminuarea eficacităţii exorcismului însuşi.
- Ce raport este între formulele de exorcism şi credinţă?
- Formulele fără credinţă nu au nici o valoare. Dar, după părerea mea, nu numai credinţa exorcistului intervine, ci credinţa Bisericii. Atunci când vorbesc despre Biserică nu mă refer la Biserica instituţională, care întotdeauna a crezut şi a învăţat realitatea diavolului şi posibilitatea concretă de a îndura persecuţii din partea lui. Eu vorbesc despre oamenii din Biserică. Nu toţi preoţii şi nici chiar unii Episcopi nu cred cu adevărat în aceste lucruri. Înţeleg că este un discurs foarte delicat…
- Nu Biserica glorioasă, ci Biserica luptătoare?
- Biserica aici pe pământ care poate să fie şi ispită de secularizare, raţionalism… credinţa despre existenţa diavolului riscă să slăbească.
- Iconografia catolică sau lipsa ei are vreo influenţă?
- Nu, dacă societatea se secularizează sau chiar renegă propria credinţă este clar că lasă mai mult spaţiu diavolului care este duşman al întrupării.
- Cel care exercită exorcismul în slujirea sa sacerdotală trebuie să aibă multă experienţă?
- Nu terminăm niciodată să învăţăm şi experienţa se îmbogăţeşte mereu şi este în mod absolut fundamental. Problema exorcismelor actuale este că au devenit aşa fără a urma învăţăturile vreunui maestru. Eu am avut experienţă practică foarte puţină şi într-un anumit sens a trebuit să mă descurc comiţând şi erori. Experienţa o dobândim puţin câte puţin; idealul ar fi să avem maeştri în acest domeniu.
Nu întotdeauna găsim explicaţii pentru toate, însă trebuie să credem că Dumnezeu este prezent, că Dumnezeu acţionează, că suntem de partea învingătorului şi că diavolul încearcă să îl deranjeze pe om, să îl îndepărteze pe Dumnezeu sau chiar să îl distrugă; şi că Dumnezeu oferă Bisericii mijloacele pentru a-l combate în mod victorios pe diavol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu