marți, 18 octombrie 2011

Cuvântul sculptează!

18 Octombrie – Invenţie eşuată

Era odată o familie numeroasă, cu zece copii. Unul dintre ei se numea Augustin. Într-o zi, aflându-se acesta cu prietenul său, Saul, îi spuse:

-«Ce părere ai, Saul? Am nouă fraţi şi singurul pe care tata îl pune să facă treburile sunt eu. Tot ceea ce el vrea să i se facă, trebuie să fac eu, mereu eu.»

Atunci Saul îi spuse:

-«Când te va striga tata, spune-i că Augustin nu este şi, astfel, va pune pe altul dintre fraţii tăi.»

Mai târziu, ajungând acasă, tata începe îndată să-l cheme însă acesta, urmând sfatul prietenului său, îi spune că Augustin nu este. Tatăl, în schimb, reluă:

-«Bine, atunci, vino tu.»

Într-o familie în care sunt mai mulţi fraţi este frecvent ca unul să fie cel care să aibă de făcut mai multă treabă. În mod normal e vorba de cel mai supus şi ascultător. Întrucât face plăcere să i se poruncească, deoarece nu se plânge nici nu protestează, se obişnuieşte să i se poruncească mai mult decât celorlalţi.

Nu este un sistem bun. Cei cărora le vine mai greu să li se poruncească, de asemenea au mare trebuinţă de a se obişnui cu şi a dobândi această deprindere.

În orice caz, este un rar lucru ca printre diverşii fraţi să existe vreunul care să nu fie convins că este el cel care plăteşte întotdeauna oalele sparte… Şi, de foarte multe ori, nu este adevărat. La fel se întâmplă în orice grupare: clasă, atelier, birou… Aproape toţi au senzaţia de a fi maltrataţi.

Trebuie să ajutăm şi, mai mult încă, trebuie să învăţăm să vrem să ajutăm.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu