1 Noiembrie – Mai târziu
O doamnă, în vârstă de 94 de ani, locuieşte împreună cu una din fiicele sale căsătorită şi, la rându-i, cu copiii deja căsătoriţi. Într-o după amiază fiica şi soţul o găsesc pe bătrâna mamă plângând. Se speriară tare şi o întrebară ce se petrece:
-«Ţi-e rău? Te doare ceva?»
-«Nu, nu mă doare nimic.»
-«Atunci, te-am supărat cu ceva?»
-«Nu, nicidecum! Din contra, mă trataţi foarte bine şi cu multă dragoste.»
-«Atunci, de ce plângi?»
-«Mă gândeam la ce va fi de mine când voi veţi muri.»
Ştim că trebuie să murim însă, de obicei ni se pare că va fi foarte târziu, că moartea este încă destul de departe.
Ştim că moartea este sigură, dar nu ştim când. Aceasta ar trebui să ne stimuleze la a fi mereu pregătiţi. A o lăsa pe mai târziu înseamnă a ne amăgi pe noi înşine.
Astăzi! Pentru că astăzi poate să fie ultima zi. Astăzi trebuie să fiu în pace cu Dumnezeu şi în pace cu toţi oamenii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu