Blog-ul lui Ciprian Vestemean cu gânduri, realizări, cărți, publicații... /./ Citiți ceea ce citesc și eu... /./ De prin lume adunate și la lume iarăși date! Urmăriți zilnic sau... cât voi mai trăi!
marți, 26 martie 2013
Lansarea site-ului Curiei Arhiepiscopiei Majore
Gândit şi creat pentru a fi alături de toţi aceia care vor să cunoască sau
să aprofundeze credinţa creştină prin propunerea unor teme teologice,
spirituale, culturale, ecc. şi pentru a oferi în acelaşi timp o lectură
creştină a informaţiei cotidiene, site-ul Curiei Arhiepiscopiei Majore Blaj va
putea fi accesat la adresa e-communio.ro începând cu data de 25 martie 2013,
Sărbătoarea Bunei Vestiri.
Mulţumind lui Dumnezeu, precum şi celor care au participat la apariţia
acestei noi realităţi, ne punem sub ocrotirea Maicii Sfinte, sperând ca site-ul
e-communio.ro să fie o licărire de
lumină pentru toti cei ce caută Cerul pe întortocheatele cărări ale acestei
lumi.
In înregistrarea video de mai jos puteti urmări o prezentare a site-ului
facuta de Ps. Claudiu, episcopul Curiei.
Biroul mass-media
Curia
Arhiepiscopiei Majora
vineri, 22 martie 2013
vineri, 15 martie 2013
Mesajul PF Lucian adresat Papei Francisc
Blaj, România, 14 martie 2013
Preafericite Părinte,
Sfinte Părinte, Vă suntem aproape și Vă însoțim
cu rugăciunile noastre fervente pentru a conduce barca Bisericii spre
Împărăția lui Dumnezeu. Din Ceruri Vă însoțesc rugăciunile episcopilor
noștri martiri, ale preoților și ale credincioșilor noștri morți în
timpul persecuției comuniste și, împreună cu ei, întreaga noastră
Biserică Greco-Catolică Română Vă este aproape.
Binevoiți a trimite, Sfinte Părinte, binecuvântarea paternă asupra poporului nostru și asupra României întregi.
Al Dumneavoastră devotat în Domnul,
† Lucian Cardinal Mureșan
Analiză: 5 lucruri care surprind la alegerea lui Francisc I
Presa internațională îl numește
pe Francisc I „un papă al premierelor", ales pe neașteptate, în doar a
doua zi de conclav și care a răsturnat iremediabil balanța puterii în
interiorul Bisericii Catolice.
Alegerea a fost o surpriză în primul rând datorită faptului că noul papă nu era prima alegere pe lista scurtă a candidaților, în opinia mai multor experți, deși fusese pe locul doi la alegerea lui Benedict, în 2005. Deși atât din exteriorul cât și din interiorul Bisericii Catolice există o presiune nestrămutată pentru modernizare, în special în ceea ce privește aparatul administrativ, dar și imaginea Bisericii în lume, conclavul se pare că a stat departe de alegerile populare, cum ar fi cardinalii din New York și Boston, Timothy Dolan și Sean O'Malley, și de asemenea a stat departe de favoritul italian, Angelo Scola, scrie Christian Science Monitor.
În schimb au ales primul papă non-european, primul papă american, primul papă iezuit, primul papă care reprezintă o țară în curs de dezvoltare. Presa vede în asta un simbol puternic al trecerii influenței Bisericii din lumea „veche" în lumea „nouă". Jose Bergoglio este al treilea papă la rând care nu este din Italia și primul, în mai mult de un mileniu, care nu este din Europa.
Întradevăr este o schimbare care pare să indice o tendință de a despărți Sfântul Scaun de Vatican, unde se concentrează tot blocul administrativ, cu toate problemele lui, dar până la urmă schimbarea nu este atât de mare precum pare. Cardinalul Bergoglio pare a fi o alegere de compromis, care să îi satisfacă atât pe conservatori, cât și pe cei care vor modernitate. Nu este din Italia, dar s-a născut din părinți italieni, imigranți în Argentina. Făcând teologia în Germania, cardinalul are legăturile europene și cultura necesară pentru a fi o alegere destul de familiară și confortabilă pentru mulți din Curia romană.
De asemenea, cariera sa de până acum pare să indice că va călca pe urmele lui Benedict, fiind un teolog ortodox și un conservator din punct de vedere social. În Argentina s-a opus căsătoriilor homosexuale, s-a remarcat ca militant feroce pro-familie, și ca un apărător al oamenilor săraci.
Alegerea lui pare să indice și influența economică a Americii Latine asupra lumii, Brazilia fiind una din țările latine cu cel mai mare nivel de bogăție. Iar deși Argentina este puțin în spate în termeni economici, alegerea lui Francisc sugerează că America Latină nu mai este o umbră la masa puterilor mondiale. Alegerea primului iezuit ca papă mai reprezintă și triumful ordinului fondat acum aproape 500 de ani.
Alegerea sa a fost o surpriză și din punct de vedere al stării de sănătate. După ce Benedict a demisionat acuzând că starea lui de sănătate nu îi mai permite să fie eficient în poziția pe care o deține, cardinalii au ales un papă nu mult mai tânăr decât Benedict, dar care are și un singur plămân, conform AP. Deși până acum nu a avut mari probleme de sănătate din cauza asta, este de așteptat că odată cu înaintarea în vârstă, să apară cel puțin probleme respiratorii.
Reacţii internaţionale la alegerea noului papă
Una dintre primele reacţii publice la alegerea noului Suveran Pontif a
venit din partea purtătorului de cuvânt al Vaticanului, Federico
Lombardi.
În cadrul unei întâlniri cu presa, Federico Lombardi a
salutat „mărturia de mare simplitate" şi „acceptarea unui serviciu
adus" Bisericii pe care noul Papă le-a manifestat în prima sa declaraţie
în faţa credincioşilor. „El a făcut un gest frumos cerând
binecuvântarea lor şi s-a înclinat" în faţa lor, iar această atitudine
machează o „continuitate a lui Benedict al XVI-lea", a declarat
Lombardi.
Iată cele mai importante declaraţii şi
mesaje din mediul internaţional, transmise noului papă atât de
politicieni cât şi de lideri religioşi:
„În numele
Uniunii Europene, vă adresăm sincerele noastre felicitări pentru
alegerea dumneavoastră", au scris într-un mesaj către noul papă preşedintele Consiliului European, Herman Von Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
„Vă dorim un pontificat binecuvântat şi de durată, care să permită
Sanctităţii voastre şi Bisericii Catolice să apere şi să promoveze
valorile fundamentale ale păcii, solidarităţii şi demnităţii umane", au
adăugat cei doi responsabili ai UE.
Preşedintele SUA, Barack Obama
i-a adresat „urări călduroase primului papă de pe continentul
american". „Campion al cauzei săracilor şi al celor mai vulnerabili
dintre noi, el va continua să poarte mesajul de dragoste şi compasiune
care a fost sursă de inspiraţie pentru lume de peste 2000 de ani", a
afirmat liderul primei puteri mondiale într-un comunicat citat de Mediafax.
„Alegerea
Cardinalului Jorge Mario Bergoglio, care și-a luat numele de Francisc
I, reprezintă o importantă piatră de hotar pentru biserica noastră", a
afirmat cardinalul Timothy Dolan, arhiepiscopul New York-ului, citat de Religion News.
„Ca succesor al lui Petru, primul nostru papă, Papa Francisc I stă ca
simbol al unităţii tuturor catolicilor, de oriunde din lume. Episcopii
din Statele Unite și membrii celor 195 eparhii americane oferă rugăciuni
şi promisiunea loialităţii, pentru noul nostru lider", a mai spus
cardinalul.
Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby
şi-a transmis felicitările sale reiterând faptul că anglicanii „au
recunoscut de multă vreme, şi au reafirmat adesea, că bisericile noastre
se preţuiesc în mod deosebit una pe cealaltă. Sunt nerăbdător să îl
întâlnesc pe Papa Francisc şi să lucrăm împreună la construirea bazei
moştenirii solide pe care am primit-o de la predecesorii noştri."
Liderul Bisericii Anglicane a promis că se va ruga intens pentru noul
papă zilele acestea şi că va continua să facă acest lucru în lunile şi
anii care vor urma, scrie BBC.
„Îl felicităm pe Papa Francisc la alegerea lui de către Colegiul Cardinalilor și dorim să oferim sprijinul şi cooperarea comunității musulmane pentru fiecare efort pozitiv pe care el îl va întreprinde în folosul păcii, al dreptăţii şi al binelui omenirii," a declarat Nihad Awad, directorul executiv al național Council on American-Islamic Relations.
Preşedintele Congresului Mondial al Evreilor (WJC), Ronald Lauder l-a felicitat pe cardinalul Jorge Maria Bergoglio subliniind că „Papa Francisc I nu ne este deloc străin. În ultimii ani, el a luat parte la multe evenimente inter-religioase organizate în parteneriat cu WJC şi afiliatul nostru regional, Congresul Latino-American al Evreilor." Lauder a apreciat că noul papă este „un om cu experienţă, cunoscut pentru gândirea sa deschisă... un om al dialogului, un om capabil să construiască poduri cu alte religii."
joi, 14 martie 2013
Alegerea noului Papă. Cu ce PROVOCĂRI se va confrunta Francisc I
A FOST ALES NOUL PAPĂ. Provocări dificile îl
aşteaptă pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, Francisc I, precum un
val de contestare intern şi persecutarea creştinilor în lume sau
probleme etice şi abuzuri de toate felurile cu care se confruntă o
Biserică ce reuneşte aproximativ 1,2 miliarde de credincioşi, potrivit Mediafax.
Biserica
Catolică se confruntă, în special în ţări occidentale (Austria,
Germania, Irlanda, Franţa, Statele Unite etc...), cu un val de
contestare internă fără precedent. Numeroase organizaţii preoţeşti sau
religioase solicită mai multă democraţie în interiorul Bisericii
Catolice, alegerea unor oficiali, reformarea Papalităţii, căsătorii
pentru preoţi sau, mai ales, hirotonisirea femeilor. Teologi, bărbaţi şi
femei, adoptă poziţii foarte radicale în materie de moravuri. Se
vorbeşte despre un proces de "protestantizare" şi "schisme tăcute".
Câteva
reforme realiste - mai ales permisiunea ca persoanele divorţate şi
recăsătorite să primească împărtăşanie şi deschiderea în privinţa
posibilităţii preoţilor de a se căsători - vor fi solicitate cu
insistenţă, inclusiv de către episcopi noului Papă. De asemenea,
declinul vocaţiei sacerdotale determină revendicări ca parohiile să fie
reorganizate, iar laicii, bărbaţi şi femei, să fie asociaţi la
responsabilităţi.
Benedict al XVI-lea nu a reuşit să-i reintegreze
pe "lefebvriştii" care nu acceptă deschiderea Conciliului Vatican II.
Negocierea, în pofida tuturor eforturilor sale, se află într-un punct
mort.
Înrădăcinarea în culturile locale, cu adaptarea unor
liturghii la realităţile locale, pune adeseori probleme din India până
în Africa şi trecând prin America Latină. O lovitură în plus, mii de
catolici trec la penticostalism sau se convertesc la islam.
Toleranţa
zero şi recomandarea la adresa episcopilor să colaboreze cu justiţiile
civile nu sunt tot timpul eficiente. Trei sferturi din Conferinţele
episcopale au elaborat dispozitive de luptă. Altele întârzie, în lipsă
de mijloace sau convingere. În Africa sau Asia, conştientizarea nu este
aceeaşi din cauza tabuurilor culturale. În unele ţări, justiţiile civile
sunt ineficiente. Abuzurile continuă să fie denunţate în Occident, mai
ales pentru perioada 1965-1985. Astfel, Arhiepiscopia de la Los Angeles
se află în centrul unui scandal imens de protejare a unor preoţi
pedofili în trecut.
Vaticanul, în perioada lui Benedict al
XVI-lea, a făcut progrese în ceea ce priveşte transparenţa şi lupta
împotriva spălării banilor, aşa cum au atestat experţi. Dar mai sunt
încă multe de făcut. Congregaţii şi dioceze sunt afectate de corupţie,
în special în Africa. În Plus, Vaticanul se află într-o situaţie
financiară delicată, din cauza crizei financiare.
Fără îndoială,
este un dosar în care Joseph Ratzinger, cunoscut mai mult ca teolog
decât ca administrator, a eşuat. Curia, organism foarte centralizat şi
secret, se modernizează lent. Comunicarea sa este în continuare opacă,
mentalitatea este precum a unei fortăreţe asediate, iar rivalităţile
interne persistă.
Rapoarte recente au evidenţiat că creştinii sunt
categoria cea mai persecutată din lume. Numeroase guverne le limitează
drepturile în domeniile educaţiei sau vieţii publice. Dar ameninţările
islamiste, din Pakistan până în Africa Sahariană, îngrijorează în
special Vaticanul. Dialogul cu islamul şi încurajat de Roma este
dificil, spre deosebire de cel purtat cu adepţii iudaismului, care s-a
îmbunătăţit.
Papa Francisc I va trebui să facă faţă eroziunii
constante a prezenţei creştine în Orientul Mijlociu, unde s-a născut
religia lui Iisus. Creştinii fug de numeroase ameninţări, în timp ce
Vaticanul încearcă să protejeze aceste minorităţi.
Căsătoria între
persoane de acelaţi sex, bioetica, avortul, eutanasia sunt evoluţii
faţă de care Papa Francisc I va trebui să se preocupe, aşa cum au făcut
Ioan Paul al II-lea sau Benedict al XVI-lea. Cei doi papi au văzut în
familie "valori imposibil de negociat". Este foarte probabil ca Papa
Francisc I să adopte aceleaşi poziţii de fond.
Papa Francisc I va
trebui să continue dialogul angajat cu ne-creştinii în cadrul "Curţii
Nemurilor" (Cortile dei Gentili) şi să examineze locul Bisericii
Catolice în noile mijloace de comunicare şi reţele de socializare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)