Deși poate merge, poate vorbi, iar în pieptul său bate o inimă, Rex este primul Om Bionic realizat din proteze umane avansate, creat de cercetătorii britanici, informează Live Science.
Prototipul
a costat aproape un milion de dolari și a fost construit și asamblat
atât din proteze ale părților corpului, cât și din organe artificiale
donate de laboratoare din toată lumea, sub îndrumarea experților în
robotică Rich Walker și Matthew Godden de la Shadow Robot Co. Robotul
poartă o mână bionică similară cu cea a psihologului social Bertolt
Meyer de la Universitatea din Zurich, cu o încheietură ce se poate roti
complet și care are motoare la fiecare deget. Gleznele sale au fost
proiectate de bioinginerul Hugh Herr, de la MIT Media Lab. Expertul și-a
pierdut picioarele în perioada adolescenței, după ce a fost prins
într-un viscol și poartă o proteză similară. Protezele picioarelor sunt
susținute de un exoschelet robotic, denumit Rex.
De
asemenea, Omul Bionic are un set aproape complet de organe interne
artificiale, incluzând inima, plâmânii și traheea, pancreasul, splina,
rinichii, sistemul circulator funcțional și sânge. Inima care bate în
pieptul lui Rex a fost folosită în cazul a peste 100 de pacienți care
așteaptă un transplant, pentru a le înlocui organul afectat pe o
perioadă de 6, până la 12 luni, a declarat Walker. Cu toate acestea,
Omul Bionic nu are încă stomac, ficat sau intestine. Aceste organe sunt
mult prea complexe pentru a putea fi create în laborator.
Cercetătorul
punctează că au avut la dispoziție numai șase luni pentru a crea din
protezele primite robotul. De asemenea, el susține că abilitățile Omului
Bionic de a apuca obiecte cu mâinile robotice sunt impresionante, dar
în anumite momente, acesta mai scapă lucrurile. În plus, acesta poate
purta o conversație, însă o problemă enunțată de Walker este faptul că
robotul are personalitatea „unui băiat enervant de 13 ani din Ucraina".
În ceea ce privește chipul, acesta seamănă cu cel al lui Meyer.
Conceperea
lui Rex, un robot atât de asemănător omului, naște însă câteva dileme
de ordin etic și filosofic, legate de existența unei amenințări privind
sensul de a fi om sau de faptul că ar fi greșit sau nu ca oamenii să
aibă acces la tehnologii de extindere a vieții, subliniază Live Science.
„Conservarea și calitatea vieții au devenit, de fapt, o chestiune de
ordin tehnic și economic", a declarat Walker în acest sens.
