Scris de Ovidiu Leonte •
Titlu: EDWARD - jurnalul unui hamster
Autor: Miriam Elia și Ezra Elia
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2012
Traducere: Radu Paraschivescu
Numar pagini: 92
ISBN: 978-973-50-3710-10-9
Autor: Miriam Elia și Ezra Elia
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2012
Traducere: Radu Paraschivescu
Numar pagini: 92
ISBN: 978-973-50-3710-10-9
Prin această carte, editura Humanitas ne pune la dispoziție un
instrument cu ajutorul căruia vom redescoperi copilul din interiorul
nostru. Cartea are un format mai nonconformist: aspect pătrat, numai
bună de purtat în buzunar, hârtie groasă – lucru care-i dă cărții
greutate – și câte o pagină din două, conținând desene. Despre ce fel de
desene este vorba? Pentru a explica asta vom începe explorarea cărții.
Chiar din titlul cărții ne putem da seama că avem de-a face cu o operă deosebită. Un jurnal al unui oarecare Edward, ce se dovedește a fi hamster. Pe mine m-a dus cu gândul la Metamorfoza lui Kafka. Totuși, cele două nu au mai nimic în comun. Dacă Metamorfoza descrie drama de a deveni diferit, o dramă a inadaptării, Edward - jurnalul unui hamster prezintă drama de a fi și mai cu seamă de a fi captiv, dar tot prin prisma inadaptării.
Scurta perioadă descrisă în jurnal (30 Aprilie 1990 – 11 Noiembrie
1990) ne pune față în față cu spiritul de luptător al lui Edward, cu
speranțele și dezamăgirile prin care trece el, cu tentațiile și cu
resemnările care îi umplu viața. După cum pomeneam mai devreme, pe
alocuri suntem ajutați vizual, de desene care descriu grafic ceea ce
hamsterul notează. Această abordare oferă un anumit rafinament cărții,
făcând-o delicioasă și înlesnind accesul la ea pentru toate categoriile
de cititori, chiar și pentru cei mai mici dintre noi. Odată ce ne-am
obișnuit cu stilul de benzi desenate ajungem să așteptăm cu
nerăbdare să dam pagina, nu doar pentru a afla ce s-a mai petrecut cu
hamsterul, dar și pentru a descoperi un nou desen care, în funcție de
felul în care ne decidem să abordăm cartea, ar putea fi dramatic, hilar
sau banal, pur și simplu.
Edward este un hamster. Dar nu orice fel de hamster. El este un
profund gânditor. Reflecțiile lui cu privire la captivitate transcend cu
mult noțiunea de animal în cușcă, fiind, de cele mai multe ori
aplicabile și captivității căreia noi, oamenii, ne abandonăm singuri:
„Viața e o colivie de cuvinte goale”, meditează el cu privire la scris,
iar când i se oferă prima oară șansa să evadeze dar nu o face, gândește:
„De ce n-am evadat?! Nu vreau asta? Libertate? Libertatea de a merge pe
drumul meu, de a...”. Pierderea unui companion îl face meditativ cu
privire la singurătate: „... sunt sortit să trăiesc – și să mor –
singur”. Evident, filozoful Edward are ceva de spus și cu privire la
moarte: „Moartea e cușca de pe urmă. Nu scapă nimeni”. Succint, dar
profund.
Perioadele de tristețe alternează cu cele vesele, în care hamsterul
se simte „întregit”. Tragedia îl lovește pe neașteptate, la fel cum o
face și fericirea. Meditațiile lui sunt de esență: deși sunt profunde,
par oarecum copilărești. Sunt scurte, la obiect și nu sunt justificate
prin termeni pompoși filozofici. Și nici nu e nevoie, având în vedere că
fiecare dintre noi a trecut, în felul lui, atât prin drame cât și prin
evenimente fericite. Asta este noutatea pe care EDWARD - jurnalul unui hamster o aduce: apelul la ființa noastră interioară.
„Avem de-a face cu o operă extraordinară: meditații profunde cu
privire la natura captivității și la suflet, împletite cu banalități
mistuitoare ale vieții de zi cu zi. [...] Edward destramă textura
blazării...”.
Îmi este greu să îmi imaginez acum experiența literară fără EDWARD - jurnalul unui hamster.
Simplitatea cu care hamsterul livrează profunzimea este revelatoare.
Naivitatea cu care privește lucruri care de fapt sunt primejdia
întruchipată (el are discuții elaborate cu motanul casei) sau
înțelepciunea care însoțește renunțarea la greva foamei („Cu ce ajută un
hamster mort Rezistența?”) fac deliciul lecturii acestei cărți.
Deși foarte scurtă ( jumătate din cele 92 de pagini este, după cum
spuneam, acoperită de desene, iar în cealaltă jumătate, cele mai multe
conțin patru, cel mult cinci rânduri), EDWARD - jurnalul unui hamster este una din cărțile pe care le voi purta cu mine în voiaje, alături de Aleph a lui Jorge Luis Borges sau de Micul prinț al lui Antoine de Saint-Exupery.
-
Plusuri
O carte care prin formă și prin conținut se adresează atât cititorilor maturi, versați, cât și copiilor, pentru care cărțile cu poze sunt universul literar absolut, deși în cazul lor ar trebui să avem în vedere reacțiile pe care le-au avut citind „Micul prinț” sau „Mica sirenă” (varianta originală, nu cea modificată de Disney).
-
Minusuri
Poate puțin prea scurtă. Realmente o citești în pauza mare.
-
Recomandari
Tuturor. O recomand absolut tuturor cititorilor, indiferent de stilul preferat sau de numărul de cărți citite până acum.