Mâncărurile delicioase trebuie să satisfacă două condiții esențiale pentru
a ne oferi acele senzații plăcute în timpul consumului, scrie Steven
Witherly, cercetător în domeniul alimentar, în cartea sa, De ce le place oamenilor junk food-ul (Why Humans Like Junk Food).
Pe de-o parte este vorba de modul în care alimentele ne „trezesc simțurile"
(de la miros și gust, până la modul în care simțim alimentele în
cavitatea bucală), explică scriitorul și antreprenorul James Clear,
bazându-se pe lucrarea lui Witherly, într-un articol pentru Huffington Post. Pe de altă parte, este vorba de acea combinație de macronutrienți și ingrediente atrăgătoare pentru papilele noastre gustative, care ne determină să cumpărăm iar și iar anumite produse.
În
spatele acestor experiențe deosebite din timpul consumului există o
serie de factori care influențează creierul, alimentându-ne poftele
pentru un anumit produs, care devine astfel irezistibil.
Unul dintre secrete, denumit de Witherly „contrast dinamic", este gama largă de senzații pe care o oferă un singur aliment.
Altfel spus, un singur produs poate avea, pe lângă un gust aromat și
foarte plăcut, un înveliș crocant, care acoperă un miez moale sau
cremos. „Pentru creier, ronțăirea unui astfel de produs este ceva nou și
palpitant", punctează expertul.
O mâncare irezistibilă îți va „lăsa gura apă",
iar cu cât răspunsul salivației este mai mare, cu atât gustul
alimentelor este mai intens pentru papilele gustative. Sosurile,
glazurile și toate produsele emulsionate acționează acest proces. De
aceea creierul tău nu poate rezista unor alimente precum ciocolata,
sosurile pentru salată, maioneza sau înghețata, scrie Clear.
Totodată, alimentele nesănătoase sunt create astfel încât ele să nu îți „plictisească" creierul.
Când oferi papilelor același gust, intensitatea plăcerii se poate
diminua chiar și în câteva minute. Nu același lucru se întâmplă însă în
cazul produselor junk-food, care oferă o senzație plăcută și
interesantă, dar nu afectează răspunsul senzorial, punctează Clear.
De asemenea, un studiu efectuat de cercetătorii de la Oregon Health & Science University arăta că produsele de tip junk food alterează abilitatea creierului de a simți senzația de sațietate și de a controla apetitul, scrie Daily Mail. În spatele acestui efect stau grăsimile trans, denumite și grăsimi nesaturate, prezente în multe alimente procesate și care sunt dificil de digerat de către organism.
Jurnalistul american Michael Moss, de la NY Times, a investigat timp de aproape patru ani modul în care alimentele nesănătoase ne atrag ca un magnet. În urma demersului a rezultat lucrarea Sare, zahăr și grăsimi: Cum ne-au agățat giganții din industria alimentară (Salt, Sugar, Fat: How the food giants hooked us). Printre descoperirile sale se numără și impactul pe care îl are topirea alimentelor în gură asupra creierului.
Dizolvarea produselor în cavitatea bucală nu permite creierului să
realizeze numărul total de calorii consumate. Fără aceste noțiuni, nu ne
vom opri din mâncat, susține Moss. Unele companii au mers mai departe,
până la proiectarea formei alimentelor pe baza geometriei gurii.
Rezultatul acestui proces se traduce prin îmbunătățirea procesului de
topire a produsului și intensificarea senzațiilor produse de arome.
Nu
numai senzația de topire a alimentelor în gură ne face să poftim la
anumite produse. Cercetătorii din industria alimentară s-au concentrat
și asupra altor experiențe senzoriale plăcute pe care le trăim în timp ce savurăm anumite alimente nesănătoase.
Sunetele produse în momentul în care mănânci chipsuri sau senzația
creată de bulele sucurilor carbogazoase sunt „proiectate" de experți
pentru a face aceste produse atât de irezistinile, adaugă Clear.
Chiar dacă tentația alimentelor nesănătoase este puternică, aceasta poate fi ținută sub control. Bloggerul Tony Schober, fondatorul platformei Coach Calorie
sfătuiește evitarea impunerii unor restricții stricte, care ar putea
face mai mult rău decât bine. În schimb, el este de părere că, din când
în când, îți poți permite să „trișezi" în dietă și să te recompensezi cu
unul din acele alimente preferate „interzise", care ar putea deveni
astfel „o sursă de motivație pentru a mânca sănătos în restul timpului".
Schober punctează, de asemenea, că uneori senzația de sete poate fi
confundată cu foamea, motiv pentru care subliniază importanța
hidratării. Fibrele și nutrienții sunt importanți în controlarea
apetitului și a senzației de foame, motiv pentru care ele trebuie să
facă parte din dieta ta zilnică.
Totodată, este important să nu sari peste mesele zilnice, în special peste micul dejun care te ajută să previi poftele sau obiceiul de a ronțăi alimente nesănătoase.
