Tehnologia multe ne-a promis
Că viața ne va fi precum în vis
Un paradis
Dar se pare că ea nu are cuvânt
Și nici prea ceva sfânt
Căci în loc să ne lase
Ne-a prins în ale ei plase
Nu mai avem timp de lectură
De bucurii, de cultură
Și tradițile se pierd treptat
Se pierde ce e bun, curat.
Om de om se-ndepărtează
Și la bunuri noi visează
Ne dușmănim ca-n sălbăticie
De omenie nu se mai știe.
Însă cel vigilent
Va lua totul inteligent
Se va folosi de întreaga tehnologie
Să aducă-n jur iubire
Pace, dreptate și bucurie
În întreaga omenire.
Chiar și tehnologia poate fi domesticită
Și spre bine folosită
Dar mereu trebuie să fii atent
Să nu devi al ei sclav dependent.
Intră și tu pe www.digipedia.ro!
