Kiev, 21 August, 2014
Prot. N. 14/370
Către Conferinţele Episcopale Catolice
Către Liderii Religioşi şi Politici
Către toţi oamenii de bună credinţă
De nouă luni de zile ucrainenii participă la un pelerinaj de la frica post-sovietică spre libertatea şi demnitatea dăruite de Dumnezeu. Traumatizaţi de războaiele secolului XX, de totalitarianismul şi genocidul maro sau roşu, căutăm să avem o societate dreaptă şi un viitor european democratic. Cu răbdare, perseverenţă şi enorme sacrificii umane, am reuşit să eliminăm, în februarie, regimul brutal al lui Victor Ianukovici. Această victorie morală a primit drept răspuns, în luna martie, anexarea teritorială a Crimeei de către Rusia. De luni de zile ţara îndură o destabilizare susţinută din exterior, separatism şi activităţi teroriste în regiunile Doneţk şi Luhansk, într-un cuvânt: război. În mod tragic, aşa cum o arată şi doborârea zborului Malaysian Airlines 17, situaţia din Ucraina afectează şi comunitatea globală.
Toate Bisericile şi organizaţiile religioase din Ucraina s-au unit împotriva violenţelor regimului Ianukovici, împotriva anexării Crimeei, împotriva divizării ţării. În Piaţa Maydan, timp de luni de zile, în fiecare zi şi noapte, uniţi în rugăciune, oamenii au cerut respectarea drepturilor civile, non-violenţă, unitatea ţării şi dialogul. Această armonie şi cooperare civică, ecumenică, interreligioasă, a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie morală şi coeziune socială în Ucraina.
În Crimeea anexată şi în zona estică de război, unele Biserici şi comunităţi religioase au devenit ţintă a discriminărilor, îndurând pur şi simplu violenţele. În Crimeea cei mai expuşi au fost tătarii musulmani, comunitatea tătară fiind zilnic în pericol. Unii dintre liderii ei au fost exilaţi, interzişi în patria lor. Este serios ameninţată existenţa misiunilor Greco şi Romano Catolice, a parohiilor Ortodoxe din Patriarhatul de Kiev, a comunităţii iudaice din Crimeea.
În luna aprilie, Ucraina de est a fost instigată la violenţă. Conform autorităţilor ucrainene, în jur de 1000 de persoane, inclusiv jurnalişti şi monitori internaţionali, au fost răpiţi şi reţinuţi, mulţi fiind torturaţi şi ucişi. Operaţiunile anti-teroriste lansate de către guvernul ucrainean s-au lovit de agresiunea străină, care a cooptat rebeli locali precum şi delincvenţi locali şi internaţionali. Rezultatul arată mai bine de 1000 de civili ucişi în zonele urbane populate, numărul crescând cu mai mult de 50 de victime în fiecare zi, fără a mai menţiona Zborul MA 17 cu cele 298 de victime. Infrastructura oraşelor, străzile şi podurile, centralele electrice, minele de cărbuni şi instalaţiile industriale sunt distruse în mod constant, pentru a paraliza economia şi reconstrucţia, responsabilităţi ale statului ucrainean. Sute de mii de oameni au fost siliţi să se refugieze din calea războiului adus în oraşe de aceşti aşa numiţi „separatişti”.
În mijlocul ororilor războiului, minoritatea greco şi romano catolică este oprimată în teritoriile controlate de „separatişti”. Au fost răpiţi trei preoţi catolici: Pavel Witek şi Viktor Wąsowicz (romano catolici), şi Tihon Kulbaka (greco-catolic). Acesta din urmă a fost ţinut captiv 10 zile, fără medicamentele de care avea nevoie. Reşedinţa episcopală greco-catolică din Doneţk a fost tâlhărită şi închisă, episcopul fiind privat de cancelarie şi documente. Curtea Catedralei a fost lovită de rachetele separatiştilor, zidurile şi ferestrele bisericii fiind distruse de şrapnel. Episcopul şi aproape toţi preoţii greco-catolici au fost forţaţi să părăsească zona Doneţk. Reprezentanţii înarmaţi ai regimului separatist au intrat în biserică şi au desacralizat sanctuarul. Ei au „permis” preoţilor să rămână şi să celebreze serviciile religioase, dar le-au impus restricţii de călătorie. Teroriştii i-au şantajat pe clerici ameninţându-i că vor lovi în credincioşii creştini
Mai recent, sâmbătă 16 august, micuţa mănăstire a Surorilor Slujitoare ale Mariei Imaculate a fost capturată şi batjocorită. Surorile care au slujit cu generozitate şi umilinţă comunitatea, aflate în exerciţii spirituale sau în vacanţă în taberele de copii din jurul oraşului Doneţk nu se mai pot întoarce acasă, pentru că mănăstirea este acum folosită de „separatişti”.
Protestanţii sunt ţinta predilectă a teroriştilor pro-ruşi, suferind cele mai grele violenţe: doi copii ai pastorului Alexander Pavlenko de la Biserica Evanghelică “Metamorphosis” şi doi diaconi ai aceleiaşi biserici, Victor Brodarsky şi Vladimir Velichko, au fost luaţi cu forţa în timpul unui serviciu religios, torturaţi şi ucişi de către terorişti. Trupurile lor au fost exhumate dintr-un mormânt comun la Sloviansk.
Din păcate, atât de încercaţii catolici ucraineni, greco şi romano catolici, credincioşii Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Patriarhatul de Kiev şi protestanţii din estul Ucrainei sunt în continuare puşi în pericol de retorica ierarhiei ortodoxe din Rusia, din ce în ce mai asemănătoare în acţiuni cu propaganda autorităţilor politice şi mass-media ruseşti.
În documentele recente publicate la Moscova de către cei mai înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Ruse, în mod special în scrisoarea adresată Episcopilor Bisericilor Ortodoxe, Greco Catolicii şi Ortodocşii Ucraineni din Patriarhatul Kievului sunt defăimaţi, fiind numiţi în mod jignitor „uniaţi” şi „schismatici”. Ei sunt consideraţi vinovaţi pentru conflictul militar din estul Ucrainei, fiind acuzaţi că au dat naştere războiului, mai ales violenţelor, rezultate din operaţiunile militare, împotriva clerului ortodox şi credincioşilor creştini. Ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse împrăştie calomnii despre greco-catolici şi alte confesiuni, punându-i astfel în pericol în faţa militanţilor separatişti care se consideră luptători pentru ortodoxia rusă.
Respingem cu tărie aceste pretenţii şi acuzaţii. Armata Ucrainei nu este structurată ca entitate denominaţională. Prin urmare, capelani de diverse denominaţii slujesc în zona operaţiunilor anti-teroriste. Capelanilor nu le este permis să intervină în viaţa comunităţilor religioase. Sunt false acuzaţiile conform cărora capelanii Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au comis acte de violenţă împotriva membrilor altor Biserici sau grupuri religioase.
Tragedia pe care Ucraina o trăieşte azi datorită agresiunii militare constituie o tragedie pentru toate naţiile, religiile şi grupurile sociale. Clădirile, bisericile şi mănăstirile tuturor grupurilor religioase şi etnice sunt deteriorate şi distruse. Clerul de diferite confesiuni, exercitând misiunea pastorală în Doneţk, Luhansk şi Crimeea, a avut de suferit, mulţi dintre preoţi activând cu serioase ameninţări la adresa vieţii. Doi preoţi ortodocşi ucişi în regiune fac parte din cei mai bine de o mie de civili care au murit în timpul conflictului, iar moartea lor teribilă nu este legată de credinţele lor religioase. Au fost victime accidentale ale bombardamentelor.
Ne rugăm pentru toate victimele nevinovate şi pentru pace în Ucraina. Iar Biserica noastră va continua să facă totul pentru a aduce pacea şi a alina suferinţele celor afectaţi de acest teribil conflict.
Ucraina are nevoie de sprijinul efectiv al comunităţii creştine la nivel global, de susţinerea tuturor oamenilor de bună credinţă. În contextul în care mass-media este plină de propagandă, vă rugăm să evaluaţi cu un ochi critic informaţiile la care aveţi acces. Avem nevoie de rugăciunile voastre, de discernământul vostru, de cuvintele voastre bune şi de fapte. Tăcerea şi lipsa acţiunii vor duce la alte şi alte tragedii. Destinul zborului MA 17 constituie un exemplu de ce se poate întâmpla dacă se permite continuarea activităţilor teroriste.
+ SVIATOSLAV
Arhiepiscop Major de Kiev-Halich
Primatul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene
Prot. N. 14/370
Către Conferinţele Episcopale Catolice
Către Liderii Religioşi şi Politici
Către toţi oamenii de bună credinţă
De nouă luni de zile ucrainenii participă la un pelerinaj de la frica post-sovietică spre libertatea şi demnitatea dăruite de Dumnezeu. Traumatizaţi de războaiele secolului XX, de totalitarianismul şi genocidul maro sau roşu, căutăm să avem o societate dreaptă şi un viitor european democratic. Cu răbdare, perseverenţă şi enorme sacrificii umane, am reuşit să eliminăm, în februarie, regimul brutal al lui Victor Ianukovici. Această victorie morală a primit drept răspuns, în luna martie, anexarea teritorială a Crimeei de către Rusia. De luni de zile ţara îndură o destabilizare susţinută din exterior, separatism şi activităţi teroriste în regiunile Doneţk şi Luhansk, într-un cuvânt: război. În mod tragic, aşa cum o arată şi doborârea zborului Malaysian Airlines 17, situaţia din Ucraina afectează şi comunitatea globală.
Toate Bisericile şi organizaţiile religioase din Ucraina s-au unit împotriva violenţelor regimului Ianukovici, împotriva anexării Crimeei, împotriva divizării ţării. În Piaţa Maydan, timp de luni de zile, în fiecare zi şi noapte, uniţi în rugăciune, oamenii au cerut respectarea drepturilor civile, non-violenţă, unitatea ţării şi dialogul. Această armonie şi cooperare civică, ecumenică, interreligioasă, a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie morală şi coeziune socială în Ucraina.
În Crimeea anexată şi în zona estică de război, unele Biserici şi comunităţi religioase au devenit ţintă a discriminărilor, îndurând pur şi simplu violenţele. În Crimeea cei mai expuşi au fost tătarii musulmani, comunitatea tătară fiind zilnic în pericol. Unii dintre liderii ei au fost exilaţi, interzişi în patria lor. Este serios ameninţată existenţa misiunilor Greco şi Romano Catolice, a parohiilor Ortodoxe din Patriarhatul de Kiev, a comunităţii iudaice din Crimeea.
În luna aprilie, Ucraina de est a fost instigată la violenţă. Conform autorităţilor ucrainene, în jur de 1000 de persoane, inclusiv jurnalişti şi monitori internaţionali, au fost răpiţi şi reţinuţi, mulţi fiind torturaţi şi ucişi. Operaţiunile anti-teroriste lansate de către guvernul ucrainean s-au lovit de agresiunea străină, care a cooptat rebeli locali precum şi delincvenţi locali şi internaţionali. Rezultatul arată mai bine de 1000 de civili ucişi în zonele urbane populate, numărul crescând cu mai mult de 50 de victime în fiecare zi, fără a mai menţiona Zborul MA 17 cu cele 298 de victime. Infrastructura oraşelor, străzile şi podurile, centralele electrice, minele de cărbuni şi instalaţiile industriale sunt distruse în mod constant, pentru a paraliza economia şi reconstrucţia, responsabilităţi ale statului ucrainean. Sute de mii de oameni au fost siliţi să se refugieze din calea războiului adus în oraşe de aceşti aşa numiţi „separatişti”.
În mijlocul ororilor războiului, minoritatea greco şi romano catolică este oprimată în teritoriile controlate de „separatişti”. Au fost răpiţi trei preoţi catolici: Pavel Witek şi Viktor Wąsowicz (romano catolici), şi Tihon Kulbaka (greco-catolic). Acesta din urmă a fost ţinut captiv 10 zile, fără medicamentele de care avea nevoie. Reşedinţa episcopală greco-catolică din Doneţk a fost tâlhărită şi închisă, episcopul fiind privat de cancelarie şi documente. Curtea Catedralei a fost lovită de rachetele separatiştilor, zidurile şi ferestrele bisericii fiind distruse de şrapnel. Episcopul şi aproape toţi preoţii greco-catolici au fost forţaţi să părăsească zona Doneţk. Reprezentanţii înarmaţi ai regimului separatist au intrat în biserică şi au desacralizat sanctuarul. Ei au „permis” preoţilor să rămână şi să celebreze serviciile religioase, dar le-au impus restricţii de călătorie. Teroriştii i-au şantajat pe clerici ameninţându-i că vor lovi în credincioşii creştini
Mai recent, sâmbătă 16 august, micuţa mănăstire a Surorilor Slujitoare ale Mariei Imaculate a fost capturată şi batjocorită. Surorile care au slujit cu generozitate şi umilinţă comunitatea, aflate în exerciţii spirituale sau în vacanţă în taberele de copii din jurul oraşului Doneţk nu se mai pot întoarce acasă, pentru că mănăstirea este acum folosită de „separatişti”.
Protestanţii sunt ţinta predilectă a teroriştilor pro-ruşi, suferind cele mai grele violenţe: doi copii ai pastorului Alexander Pavlenko de la Biserica Evanghelică “Metamorphosis” şi doi diaconi ai aceleiaşi biserici, Victor Brodarsky şi Vladimir Velichko, au fost luaţi cu forţa în timpul unui serviciu religios, torturaţi şi ucişi de către terorişti. Trupurile lor au fost exhumate dintr-un mormânt comun la Sloviansk.
Din păcate, atât de încercaţii catolici ucraineni, greco şi romano catolici, credincioşii Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Patriarhatul de Kiev şi protestanţii din estul Ucrainei sunt în continuare puşi în pericol de retorica ierarhiei ortodoxe din Rusia, din ce în ce mai asemănătoare în acţiuni cu propaganda autorităţilor politice şi mass-media ruseşti.
În documentele recente publicate la Moscova de către cei mai înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Ruse, în mod special în scrisoarea adresată Episcopilor Bisericilor Ortodoxe, Greco Catolicii şi Ortodocşii Ucraineni din Patriarhatul Kievului sunt defăimaţi, fiind numiţi în mod jignitor „uniaţi” şi „schismatici”. Ei sunt consideraţi vinovaţi pentru conflictul militar din estul Ucrainei, fiind acuzaţi că au dat naştere războiului, mai ales violenţelor, rezultate din operaţiunile militare, împotriva clerului ortodox şi credincioşilor creştini. Ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse împrăştie calomnii despre greco-catolici şi alte confesiuni, punându-i astfel în pericol în faţa militanţilor separatişti care se consideră luptători pentru ortodoxia rusă.
Respingem cu tărie aceste pretenţii şi acuzaţii. Armata Ucrainei nu este structurată ca entitate denominaţională. Prin urmare, capelani de diverse denominaţii slujesc în zona operaţiunilor anti-teroriste. Capelanilor nu le este permis să intervină în viaţa comunităţilor religioase. Sunt false acuzaţiile conform cărora capelanii Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au comis acte de violenţă împotriva membrilor altor Biserici sau grupuri religioase.
Tragedia pe care Ucraina o trăieşte azi datorită agresiunii militare constituie o tragedie pentru toate naţiile, religiile şi grupurile sociale. Clădirile, bisericile şi mănăstirile tuturor grupurilor religioase şi etnice sunt deteriorate şi distruse. Clerul de diferite confesiuni, exercitând misiunea pastorală în Doneţk, Luhansk şi Crimeea, a avut de suferit, mulţi dintre preoţi activând cu serioase ameninţări la adresa vieţii. Doi preoţi ortodocşi ucişi în regiune fac parte din cei mai bine de o mie de civili care au murit în timpul conflictului, iar moartea lor teribilă nu este legată de credinţele lor religioase. Au fost victime accidentale ale bombardamentelor.
Ne rugăm pentru toate victimele nevinovate şi pentru pace în Ucraina. Iar Biserica noastră va continua să facă totul pentru a aduce pacea şi a alina suferinţele celor afectaţi de acest teribil conflict.
Ucraina are nevoie de sprijinul efectiv al comunităţii creştine la nivel global, de susţinerea tuturor oamenilor de bună credinţă. În contextul în care mass-media este plină de propagandă, vă rugăm să evaluaţi cu un ochi critic informaţiile la care aveţi acces. Avem nevoie de rugăciunile voastre, de discernământul vostru, de cuvintele voastre bune şi de fapte. Tăcerea şi lipsa acţiunii vor duce la alte şi alte tragedii. Destinul zborului MA 17 constituie un exemplu de ce se poate întâmpla dacă se permite continuarea activităţilor teroriste.
+ SVIATOSLAV
Arhiepiscop Major de Kiev-Halich
Primatul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene
