Într-o familie de 10 persoane cadourile de sub brad sunt foarte interesante. Când vine vorba de cadouri, odată cu trecerea anilor, am descoperit că nu mai punem accentul pe ce ne dorim, ci pe ce avem nevoie. Cine are vreo trei anişori primeşte în principal jucării şi nişte hăinuţe, iar copiii mai mari lucruri de necesitate, cum ar fi un nou scaun de birou sau haine. În ceea ce priveşte necesitatea, aceasta primează în cazul cadourilor care poartă eticheta: „Pentru Mami”.
În grămada care se strânge sub brad pe numele lui Mami se găsesc de fapt cadourile de care se va folosi întreaga familie: un ceainic nou, săpun, ceşti de cafea şi altele asemenea. În principal, genul de cadouri care pot fi descrise cel mai bine astfel: „Pentru tine, dar şi pentru mine – de fapt, pentru noi” – mai degrabă decât printr-un simplu „Pentru tine”. Mi-ar plăcea să spun la fel despreTata, dar ştiu că nu este aşa: el primeşte o nou paletă de tenis de masă.
Adesea, creştinii îşi spun că darurile sunt lucruri materiale şi pieritoare, pe care nu le pot lua cu ei dacă pleacă din această lume. Dar există cel puţin un dar pe care îl pot lua cu ei în viaţa de apoi: darul copiilor. Familia noastră a fost binecuvântată cu naşterea unui copil în ziua de Crăciun şi cu naşterea altuia pe data de 28 decembrie, aşa că în perioada Crăciunului noi suntem ocupaţi cu serbarea zilelor de naştere.
Aceste daruri de viaţă pot fi luate şi în viaţa de apoi – cel puţin au cea mai mare şansă să poată rezista în veşnicie. Trei dintre copiii noştri au ajuns deja în viaţa de apoi, deoarece sarcinile nu au putut fi duse la capăt – asta face din noi, în veşnicie, o familie cu 13 membri. Din cer i-am primit şi s-au dus înapoi în ceruri, cum spune cântecul.
Crăciunul reprezintă primirea Pruncului Iisus în viaţa şi inima noastră. Cu fiecare copil primit în familie, îl primim pe Hristos – îl îmbrăcăm pe cel gol, îl hrănim pe cel flămând, îi dăm să bea celui însetat, avem grijă de cel bolnav, ba chiar îl vizităm pe cel închis, căci uneori pătuţul bebeluşului poate deveni un loc de veghe vizitat frecvent de părinţi.
Cu fiecare copil pe care îl primim în familiile noastre, îmbrăţişăm un dar al lui Dumnezeu şi împlinim ceea ce Hristos ne-a spus că trebuie să facem pentru a ajunge în Împărăţia Cerurilor.
Cele mai frumoase daruri de sub pomul de Crăciun sunt chiar copiii voştri. Primiţi-i cu braţele deschise, aşa cum l-aţi primi pe Mântuitorul, fiindcă el a spus: „întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei 25, 40).
Astfel, deschiderea faţă de viaţă duce la cel mai mare dar pe care îl putem primi, şi anume la invitaţia din partea Domnului: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii” (Matei 25, 34).
În grămada care se strânge sub brad pe numele lui Mami se găsesc de fapt cadourile de care se va folosi întreaga familie: un ceainic nou, săpun, ceşti de cafea şi altele asemenea. În principal, genul de cadouri care pot fi descrise cel mai bine astfel: „Pentru tine, dar şi pentru mine – de fapt, pentru noi” – mai degrabă decât printr-un simplu „Pentru tine”. Mi-ar plăcea să spun la fel despreTata, dar ştiu că nu este aşa: el primeşte o nou paletă de tenis de masă.
Adesea, creştinii îşi spun că darurile sunt lucruri materiale şi pieritoare, pe care nu le pot lua cu ei dacă pleacă din această lume. Dar există cel puţin un dar pe care îl pot lua cu ei în viaţa de apoi: darul copiilor. Familia noastră a fost binecuvântată cu naşterea unui copil în ziua de Crăciun şi cu naşterea altuia pe data de 28 decembrie, aşa că în perioada Crăciunului noi suntem ocupaţi cu serbarea zilelor de naştere.
Aceste daruri de viaţă pot fi luate şi în viaţa de apoi – cel puţin au cea mai mare şansă să poată rezista în veşnicie. Trei dintre copiii noştri au ajuns deja în viaţa de apoi, deoarece sarcinile nu au putut fi duse la capăt – asta face din noi, în veşnicie, o familie cu 13 membri. Din cer i-am primit şi s-au dus înapoi în ceruri, cum spune cântecul.
Crăciunul reprezintă primirea Pruncului Iisus în viaţa şi inima noastră. Cu fiecare copil primit în familie, îl primim pe Hristos – îl îmbrăcăm pe cel gol, îl hrănim pe cel flămând, îi dăm să bea celui însetat, avem grijă de cel bolnav, ba chiar îl vizităm pe cel închis, căci uneori pătuţul bebeluşului poate deveni un loc de veghe vizitat frecvent de părinţi.
Cu fiecare copil pe care îl primim în familiile noastre, îmbrăţişăm un dar al lui Dumnezeu şi împlinim ceea ce Hristos ne-a spus că trebuie să facem pentru a ajunge în Împărăţia Cerurilor.
Cele mai frumoase daruri de sub pomul de Crăciun sunt chiar copiii voştri. Primiţi-i cu braţele deschise, aşa cum l-aţi primi pe Mântuitorul, fiindcă el a spus: „întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei 25, 40).
Astfel, deschiderea faţă de viaţă duce la cel mai mare dar pe care îl putem primi, şi anume la invitaţia din partea Domnului: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii” (Matei 25, 34).
Sursa:stiripentruviata.ro
