Credincioşii care sărbătoresc Naşterea Domnului pe stil nou încep să ţină de mîine Postul Crăciunului, care se întinde pînă în Ajun (24 decembrie). În această perioadă, se obişnuieşte atît abţinerea totală sau parţială de la anumite alimente, cît şi intensificarea preocupărilor spirituale prin rugăciune şi fapte bune. Preotul Florin Marusciac (mănăstirea greco-catolică „Sfînta Maria” din Baia Mare) subliniază faptul că această perioadă care precedă sărbătoarea Crăciunului e mai blîndă, ca grad de suportabilitate, în comparaţie cu cea de dinaintea Paştelui, postul fiind etichetat drept unul al bucuriei.
• 40 de zile de post
Reporter: De ce este important Postul Crăciunului?
Pr. Florin MARUSCIAC: În primul rînd, Postul Crăciunului este o perioadă de pregătire, aşa cum, în Vechiul Testament, găsim postul de 40 de zile al lui Moise sau al altora. Apoi, Postul Crăciunului ne ajută să trăim mai profund acest mare praznic. De asemenea, are şi o semnificaţie de aşteptare, aşa cum Drepţii Vechiului Testament aşteptau Cuvîntul lui Dumnezeu întrupat şi proroceau acest lucru.
R.: Putem vorbi de o manieră corectă de respectare a acestei perioade premergătoare Naşterii Domnului?
Pr. F.M.: De obicei, acest post începe în 15 noiembrie şi se termină în 24 decembrie (40 de zile). În tradiţia ascetică, orientală sau bizantină, postul presupune o abţinere totală de la alimente sau o reţinere parţială de la anumite alimente (de exemplu: carne, ouă, lapte etc.). Dar Postul Crăciunului este cunoscut ca şi un post al bucuriei, nu este aşa de aspru precum cel al Paştelui. Doar în ziua de Ajun, în 24 decembrie, în seara premergătoare sărbătorii, nu se mănîncă. În completare, există şi o parte spirituală a postului care este foarte importantă. Chiar dacă postul se defineşte ca fiind o abţinere totală sau parţială de la alimente pentru o perioadă mai scurtă sau îndelungată de timp, el trebuie însoţit – iar acest lucru îl regăsim şi în Vechiul Testament – de rugăciune şi fapte bune, de milostenie.
• persoanele bolnave, scutite
Pr. F.M.: Această trilogie – postul, rugăciunea şi milostenia – sînt cele trei arme pe care creştinul le foloseşte în lupta sa. Iar dacă ar fi să mergem pe această parte spirituală, postul nu este un sacrificiu pe care îl aducem lui Dumnezeu, pentru că El nu are nevoie de sacrificiile noastre, ci îl ţinem pentru a-I aduce mulţumire. Ceea ce Dumnezeu vrea de la om în această jertfă este inima înfrîntă şi smerită. Doar aşa postul capătă o altă semnificaţie, mai profundă, nu este doar o simplă dietă.
R.: E un post obligatoriu?
Pr. F.M.: Codul canoanelor Bisericilor orientale nu specifică într-un mod concret, dar în Biserica Greco-Catolică există un decret general privitor la post prin care este în vigoare, dar se lasă şi la latitudinea preotului spiritual sau a duhovnicului să dezlege persoanele, din pricini binecuvîntate, de a nu ţine postul. Cum e cazul persoanelor bolnave ori al celor care lucrează în medii foarte dificile şi cărora le este foarte greu să ţină postul. Deci, dacă există un motiv obiectiv, Biserica este foarte flexibilă în acest sens. Tot decretul despre care am menţionat prevede faptul că postul poate fi ţinut de la vîrsta de 14 ani, dar ajunul – doar de la 21 de ani. Totodată, persoanele peste 60 de ani sînt scutite de post.
• „postul ne ajută să dezrădăcinăm unele patimi”
Pr. F.M.: Dar nu e vorba doar de mîncare, ci şi de alte acţiuni. În capitolul 58 de la Isaia, întîlnim, spre exemplu, acest reproş al profetului care le spune oamenilor că degeaba postesc dacă nu fac dreptate. Apoi, mai exista un sfînt care explica foarte frumos care este finalitatea întregilor practici ascetice pe care le facem şi, printre care este şi postul: toate sînt pentru a dobîndi Spiritul Sfînt. Tot el mai spunea faptul că un creştin trebuie să fie ca un negustor, să ştie să facă negoţ cu lucrurile din care „cîştigă” mai bine. Adică, dacă el „cîştigă” prin post sau dobîndeşte mai mult har prin post, atunci el trebuie să postească mai mult. Mai mult, Mîntuitorul subliniază că nu ceea ce intră pe gură îl spurcă pe om, iar părinţii Bisericii vedeau postul nu ca o jertfă adusă lui Dumnezeu, ci ca o pregătire pentru rugăciune. Postul este un mijloc de a obţine ceva, un fel de medicament ce se administrează, în funcţie de pacient, persoanelor care au nevoie de mai mult post, de asceză. Un alt aspect important e şi faptul că postul ne ajută să dezrădăcinăm unele patimi, îl eliberează pe om de vicii.
R.: Cînd există dezlegări la alimente în timpul acestui post?
Pr. F. M.: De obicei, există dezlegare la alimente în zilele de sărbătoare care se celebrează pe durata postului, iar în perioada premergătoare Crăciunului vorbim de Intrarea în Templu a Maicii Domnului (21 noiembrie, n.r.) ori de Sfîntul Nicolae (6 decembrie, n.r.).
