Cuvântul sculptează!

15 Ianuarie – Reţete miraculoase

O femeie mai îngustă la minte, îl întreabă pe medicul său de familie:

-Doctore, am auzit că a mânca peşte face foarte bine la dezvoltarea inteligenţei. Ce peşte credeţi că mi se potriveşte mai bine?

-Balena, doamnă, balena.

Frecvent apar pe piaţă – în anumite momente ale anului cu mai multă insistenţă – reţete miraculoase abundente. Trăsătura comună a tuturora este rezultatul fabulos în comparaţie cu efortul minim care se cere: cu foarte puţin se asigură sănătate, supleţe, frumuseţe şi succes.

Viaţa religioasă nu scapă de acest tip de reţete. În cutiile poştale ale caselor şi, mai ales, în biserici, apar fotocopii cu tot felul de oferte de afaceri strălucite. Rugându-ne o anumită rugăciune către nu ştiu care sfânt ne va surâde norocul: sănătate, loc de muncă, loterie, afacere… Şi împreună cu promisiunea vine şi ameninţarea că dacă nu se face ceea ce este prescris, pierzania, ruinarea este asigurată.

Cel mai surprinzător lucru este că există oameni capabili să se lase înşelaţi de asemenea baliverne. Atunci când ni se spune ceea ce ne este pe plac, întotdeauna suntem receptivi. Cu câtă uşurinţă nu credem ceea ce ne place să auzim!

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Retrospectivă: Cum a arătat economia globală în 2011 şi la ce ne putem aştepta anul acesta (Gândul)

Capacităţile intelectuale scad de la vârsta de 45 de ani, potrivit unui studiu (Agerpres)

VIDEO. Cum a devenit un cântec religios viral pe internet
Pasagerii unui zbor din SUA nu au avut timp să se plictisească, în timp ce aeronava lor era ţinută la sol pentru un control de rutină. (Gândul)

Înconjurul Pământului într-un avion „eco" (Adevărul)

Becurile tradiţionale sunt pe care de dispariţie, iar cele economice s-au scumpit cu 150% într-un an (Gândul)

33% din români au colesterolul prea mare (Adevărul)

Cursurile „de caracter" cresc succesul şcolar (Adevărul)

Povestea lui Cornel, băiatul fără antebraţe care a ajuns să studieze la Oxford, deşi şi-a petrecut primii ani din viaţă în orfelinatele din România (Gândul)

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta

Cuvântul sculptează!

14 Ianuarie – Încredere în măgar

Un ţăran merge la un vecin de-al său pentru a-i cere un măgar împrumut pentru nişte treburi pe care le avea de făcut. Vecinul îi spune că, îi pare foarte rău, însă nu-l poate servi deoarece a împrumutat măgarul altui vecin.

În acel moment măgarul, care se afla în grajd, începu a zbiera.

Cel care veni să ceară spuse:

-Cumetre, mi se pare mie că minţi când spui că nu ai măgarul acasă, pentru că eu tocmai l-am auzit zbierând.

La care proprietarul animalului răspunde, cu un aer de supărare în glas:

-Doar nu vrei să spui că ai mai mare încredere în măgar decât în mine.

Nu se poate pretinde să se creadă ceva care nu are motiv de a fi crezut.

Credinţa înseamnă a se încrede. Însă cineva nu trebuie să se încreadă dacă nu are motive pentru a o face. Întotdeauna trebuie să putem spune după cum spune Sfântul Paul: „Ştiu în cine am avut încredere” (2 Tim 1,12). A se încrede fără motiv suficient nu este credinţă; este credulitate.

În mod curios, în măsura în care cineva nu se încrede în cine are motive suficiente pentru a fi crezut, sfârşeşte prin a se încrede în alte persoane sau lucruri, fără nici un motiv. Atunci când lipseşte credinţa sporesc credulitatea şi superstiţiile.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

13 Ianuarie – Kilul de bebeluş

O fetiţă de patru ani, obişnuia să o însoţească pe mama sa atunci când mergea la cumpărături. Într-o zi a însoţit-o, de asemenea, la un spital, pentru a vizita o prietenă de-a mamei care tocmai născuse.

Fetiţa a văzut ceva care i-a atras atenţia. La întoarcerea acasă o întrebă, intrigată, pe mama sa:

-Mamă, cât costă kilogramul de bebeluş?

-Ce spui? – o întrebă mama. Bebeluşii nu se vând.

-Nu? Atunci pentru ce sunt cântăriţi?

Bebeluşii nu se vând?

Am fost învăţaţi că omul este doar proprietatea lui Dumnezeu. Negându-l pe Dumnezeu se pare că omul se eliberează: nu mai are stăpân, este liber.

Însă se întâmplă că, rămânând fără stăpân, rămâne fără cineva care să-l apere: se transformă în pradă pentru oricare „pasăre răpitoare”.

Aceasta i se întâmplă omului de astăzi şi aceasta i se întâmplă şi bebeluşului: deja înainte de a se naşte şi după ce s-a născut.

Omul depinde într-atât de Dumnezeu încât, dacă îl pierde, se pierde pe sine: rămâne în totalitate fără apărare.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

12 Ianuarie – Fantome

Un pictor francez voia să-i facă un portret papei Leon al XIII-lea, însă pontiful nu găsea timpul necesar pentru a poza. După foarte multe insistenţe reuşi să obţină o jumătate de oră. Termină portretul acasă şi, foarte satisfăcut, se duse să i-l arate Papei.

Artistul, mulţumit de lucrarea sa, îi ceru Papei o frază pentru a o pune în partea de jos a tabloului, iar papa, surâzător, îi spuse:

-Puteţi găsi o frază foarte potrivită în evanghelia Sfântului Matei, capitolul 14, versetul 27.

Imediat ce a ajuns acasă, a căutat cu nerăbdare citatul pe care Papa i l-a indicat. A dat peste nişte cuvinte de-ale lui Isus rostite atunci când a venit mergând pe apă. Pentru a-i linişti pe Apostolii care credeau că este o fantomă, le-a spus:

-„Eu sunt. Nu vă temeţi”.

Atunci când artistul este artist, lucrarea sa nu are nevoie de „note în josul paginii”, nici de vreo lămurire: se vede limpede şi se înţelege. Dumnezeu este un mare artist. Lucrarea sa nu are nevoie de semnătură.

Cu toate acestea, scurtimea minţii noastre ne face să vedem fantome, să nu recunoaştem mâna sa şi să ne fie teamă.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

11 Ianuarie – Bandajul

O doamnă merge la cumpărături împreună cu soţul ei care are ochii bandajaţi. Se întâlneşte cu o prietenă care o întreabă:

-Ce are soţul tău la ochi?

-La ochi, nimic – răspunde soţia – însă are inima foarte delicată.

-Şi pentru asta: pentru că are inima delicată poartă ochii bandajaţi?

-Desigur. „Când ochii nu văd, inima nu cere”.

Pentru anumiţi oameni – mai ales femei – dorinţa de a cumpăra constituie o boală, o febră.

Câte lucruri inutile nu există pe piaţă! Chiar fără a merge prea departe: câte lucruri inutile nu avem în casele noastre!

Toţi cădem în mania de a strânge obiecte pe care nu le vom folosi niciodată, obiecte care ocupă un loc şi constituie un obstacol.

Ceea ce este şi mai rău, este faptul că, de multe ori, de asemenea, ocupă un loc în inima noastră.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

10 Ianuarie – Planetariul

În timpul unor zile de vacanţă, un tânăr de la oraş a mers, împreună cu nişte prieteni de-ai părinţilor, să petreacă un sfârşit de săptămână într-o casă pe care aceştia o aveau la ţară.

Într-o noapte senină, în care se văd foarte limpede stelele şi constelaţiile, tânărul, cu ochii alipiţi de firmament, exclamă plin de admiraţie:

-Nemaipomenit! Este exact ca la „planetariu”!

Ceea ce cunoaştem, mai mult decât realitatea, este imaginea sa. Realitatea cuprinde infinit mai mult decât câmpul cunoaşterii noastre.

Însă cea mai gravă problemă apare atunci când credem că singurul lucru real este ceea ce cunoaştem.

Trăim cufundaţi într-o lume care ne depăşeşte, emoţionantă: naturalul şi supranaturalul.

Ni se întâmplă la fel ca şi în cazul aisbergului: nouă părţi din el rămân ascunse privirilor noastre.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro