sâmbătă, 12 mai 2012

Cuvântul sculptează!

12 MAI

Dacă voieşte cineva să vină după Mine;... să Mă urmeze.

Luca 9.23

Un ghid al alpiniştilor a spus: „Dacă vrei să cucereşti Alpii trebuie să respecţi următoarele: Mai întâi de toate ia-ţi un ghid experimentat, după aceea lasă-te călăuzit în toate de el fără nici o reţinere şi procedează întocmai cum îţi spune el. Calcă pe urmele lui, opreşte-te atunci când se opreşte el, porneşte când ghidul este în faţa ta."

Oare nu este acesta un sfat bun pentru toţi care vor să cucerească ţara slavei? Sunt multe terenuri alunecoase şi multe prăpăstii pe această cale, dar conducătorul nostru este Domnul Isus şi El cunoaşte toate aceste primejdii, care caută să ne doboare. El însuşi poate să ne păzească de orice cădere. Dacă noi II urmăm pas cu pas, atunci putem fi în siguranţă pe calea aceasta, care duce în ţara slavei promisă de Domnul, tuturor celor care îl urmează.

Multe din catastrofele din munţi se întâmplă din cauză că excursioniştii nu merg după ghid, nu respectă întocmai instrucţiunile sau nu ascultă sfatul lui vroind să cucerească muntele după bunul lor plac. Oare nu tot la fel se întâmplă şi pe calea credinţei? Dacă nu-L urmezi pe Domnul Isus şi dacă nu calci pe urmele Lui, atunci nu poţi să ţii pasul cu El şi rămâi pe drum.

Scumpul meu cititor, ai tu „ghidul" pentru această cale care e atât de primejdioasă? Există numai un SINGUR „ghid" care poate să te ducă pe culmile cereşti şi acesta este Domnul Isus Cristos. El cunoaşte bine calea, căci El a venit din slava cerului pe acest pământ şi de aici, de jos după lucrarea de pe Golgota, S-a înălţat iarăşi în cer. Acestui „ghid" poţi să te predai fără nici o reţinere, căci El te conduce cu siguranţă la ţintă. Pentru aceasta trebuie să-l urmezi. Porneşte chiar acum pe Calea vieţii. Fiecare om trebuie să aleagă între cele două căi: calea omului şi calea lui Dumnezeu. Prima este a eforturilor disperate pentru mântuire, a doua este a iertării prin credinţă. Pe care din ele vrei să mergi?


Sursa AICI

vineri, 11 mai 2012

Opinie: Cum răspunzi la întrebarea „De ce există răul?”

Cea mai mare minciună aruncată în față creștinilor este că existența răului, a durerii și a suferinței dovedesc că nu există Dumnezeu, spune autorul și apologetul Mark Mittelberg.
Foto: VimeoChestiunea răului a fost ceea ce l-a condus la ateism și pe cunoscutul autor C. S. Lewis, a atras atenția Mittelberg într-o declarație acordată recent publicației Christian Post. El a subliniat însă că, după ce s-a mai gândit, Lewis a realizat că în absența unui dumnezeu, nu poate fi dovedită nici existența răului. Deși recunoaște că niciun creștin nu poate oferi un răspuns complet satisfăcător la întrebarea privind existenșa răului, el evidențiază 7 puncte de lumină, care ne ajută să înțelegem mai bine situația.
1. Lumea este așa cum a descris-o Christos. El a spus că „în lumea aceasta vom avea necazuri." (Ioan 16:33)
2. Răul nu a fost creat sau provocat de Dumnezeu. Însă El ne-a creat capabili să alegem dacă să-L iubim și să-L urmăm, sau nu. Când alegem „nu"-ul apare suferința.
3. Principala cauză a suferinței umane este omul. E important să nu dăm vina pe Dumnezeu pentru ceva ce ne-am provocat singuri.
4. Trăim într-o lume căzută. Suferința există și din cauza răului „natural", acela provocat de faptul că trăim având o natură umană, păcătoasă.
5. Dumnezeu va judeca răul. Unii Îi reproșează lui Dumnezeu că nu elimină răul. Însă El a promis că o va face în ziua judecății.
6. Și Dumnezeu a suferit. E ușor să uităm că Dumnezeul Universului a ales, din dragoste, să sufere pentru Mântuirea noastră.
7. Dumnezeu poate scoate ceva bun din ceva rău. Chiar și din suferință, Dumnezeu va scoate, mai devreme sau mi târziu, ceva bun. A promis. (Rom. 8:28)

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Opinie:-Cum-raspunzi-la-intrebarea--De-ce-exista-raul---5275.html

Cuvântul sculptează!

11 MAI

Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe, şi au mers după Isus. Isus S-a întors; şi când i-a văzut că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi?

Ioan 1.37-38

Erau doi ucenici a lui Ioan Botezătorul care, impresionaţi de cuvintele rostite de învăţătorul lor: „Iată Mielul lui Dumnezeu" L-au urmat pe Isus. Pe când ei se apropiau de Domnul, El îi întreabă: „Ce căutaţi?" Ei au răspuns: „Rabi unde locuieşti?" Inimile lor au fost cucerite şi de atunci numai comuniunea cu El, şederea în apropierea Lui a putut să le dea pace. „Veniţi de vedeţi" le-a zis Domnul, plin de bucurie. Şi ei au venit şi au văzut unde şedea şi din ziua aceea au rămas cu El.

Stimate cititor, tu ce cauţi?

Vrei să fii şi tu acolo unde locuieşte Isus? Atunci, vino şi vezi! Acum El este sus, la dreapta Tatălui, încununat cu cinste şi slavă. De aceea Cuvântul ne spune: „să umblaţi (să căutaţi cu înflăcărare) după lucrurile de sus, unde Cristos sade la dreapta lui Dumnezeu” (Col. 3.1). Dar El poate fi găsit şi acolo unde doi sau trei sunt adunaţi pentru Numele Său. El poate fi găsit în orice om a cărui inimă bate pentru El: la cei ce vorbesc de El, la cei ce au bucuria lor ÎN EL. Locul reşedinţei Sale era ascuns pentru lume. La fel şi astăzi acest loc este ascuns pentru lume, dar ai Săi Îl ştiu, îl cunosc şi vorbesc de el. Aşa cum El era atunci centrul şi locul tuturor inimilor creştine, tot la fel vrea să fie şi astăzi. El îi cheamă pe toţi cu acelaşi glas: „Veniţi şi vedeţi.” În curând însă, vor răsuna iarăşi aceste cuvinte dar în alt sens. El va chema pe toţi răscumpăraţii Săi în casa Tatălui şi atunci ei vor vedea veşnica Lui slavă, acolo unde locuieşte El, din veşnicie în veşnicie. Suflete drag, nu vrei şi tu să-ţi ocupi locul tău în casa Tatălui? Gândeşte-te şi alege chiar acum.

„Pocăiţi-vă dar şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele” (Fapt. 3.19).


Sursa AICI

joi, 10 mai 2012

Google Translate e tot mai amuzant. Ce scamatorie stie sa faca

Ca Google e numarul 1 la smecherii, se stie. Dar ce urmeaza sa va spunem nu e deloc o poanta, ci pura realitate. Serviciul de tradus din aproape orice limba in aproape orice limba a dat rateuri crunte de-a lungul timpului si nu putine au fost exemplele in care a interpretat cu totul altceva.

Noua smecherie este insa si mai tare. Iata ce trebuie sa faci:

1. Intra pe Google Translate.

2. Copiaza textul de mai jos in casuta in care introduci un text care vrei sa fie tradus:

pv zk bschk pv zk pv bschk zk pv zk bschk pv zk pv bschk zk bschk pv bschk bschk pv kkkkkkkkkk bschk bschk bschk pv zk bschk pv zk pv bschk zk pv zk bschk pv zk pv bschk zk bschk pv bschk bschk pv kkkkkkkkkk bschk bschk bschk pv zk bschk pv zk pv bschk zk pv zk bschk pv zk pv bschk zk bschk pv bschk bschk pv kkkkkkkkkk bschk bschk bschk pv zk bschk pv zk pv bschk zk pv zk bschk pv zk pv bschk zk bschk pv bschk bschk pv kkkkkkkkkk bschk bschk bschk pv zk bschk pv zk pv bschk zk pv zk bschk pv zk pv bschk zk bschk pv bschk bschk pv kkkkkkkkkk bschk bschk bschk

3. Seteaza GERMANA la limba in care doresti sa fie tradus textul.

4. Apasa pe difuzor, pentru ca Google sa iti citeasca traducerea.

Nu uita sa ai difuzoarele pornite la calculator.

Sursa: mashable sau http://ro.stiri.yahoo.com/google-translate-e-tot-mai-amuzant-ce-scamatorie-063500556.html

Cuvântul sculptează!

10 MAI

Moise a zis lui DUMNEZEU: Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon, şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?

Exodul 3.11

Dumnezeu a hotărât să scoată poporul Său din Egipt. Acum, după ce l-a pregătit pe Moise 40 de ani în pustie, îi încredinţează lui această lucrare. Moise nu a mai avut nici o încredere în persoana sa. În urmă cu 40 de ani, când nu a avut nici o însărcinare din partea lui Dumnezeu s-a bizuit pe propria lui putere şi a fost biruit; fraţii săi nu l-au înţeles, a fost numit tâlhar şi a trebuit să fugă. Dumnezeu I-a luat în şcoala Sa şi după 40 de ani de creştere ca păstor în pustie, Dumnezeu a putut să-i arate că nu mai are voinţă proprie şi că poate fi folosit ca o unealtă în mâna Sa. Dar când Dumnezeu îl însărcinează cu o lucrare, Moise vede numai lipsa lui de putere şi trece cu vederea că harul Celui Atotputernic poate totul. Dumnezeu îi vine în ajutor. Devotamentul pentru Dumnezeu este temelia pentru orice cale binecuvântată. Moise a ales mai bine ocara lui Cristos decât bogăţiile Egiptului şi mai bine a suferit cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. Dar atunci încă nu ştia că omul în sinea lui nu este vrednic de nimic, că nu este capabil să facă o lucrare aşa cum vrea Dumnezeu. Să învăţăm şi din viaţa lui Moise că puterea, înţelepciunea şi lumina vin de la Domnul nostru şi numai de la El. Abia atunci vom începe să trăim experienţe preţioase şi vom fi păziţi de înfrângeri ruşinoase. Abia atunci vom putea gusta din izvorul nesecat de bucurii, de mângâiere, de putere, de har şi dragoste. Atunci putem birui când alţii nu ne înţeleg, dacă alţii nu ne iubesc noi să-i putem iubi, iar dacă unii nu înţeleg adevărul noi vom avea putere să le destăinuim adevărul Domnului şi al Adunării Sale.

Cine păşeşte în public ca să slujească lui Dumnezeu are nevoie mai întâi să trăiască un timp SINGUR cu Dumnezeu. Trebuie să treacă printr-o şcoală bogată în experienţe, altfel va fi numai un om bun de vorbe.


Sursa AICI

miercuri, 9 mai 2012

Cuvântul sculptează!

9 MAI

Ai puţină putere

Apocalipsa 3.8

Trăsătura aceasta “puţină putere” era unul din semnele de recunoaştere care se găsea în adunarea din Filadelfia. Această puţină putere stătea în totală contradicţie cu ceea ce se găsea în Laodicea. în Laodicea găsim laude ale firii pământeşti: fiecare se credea puternic în sinea lui. Ce stare tristă în Filadelfia găsim trăsături care plac lui Dumnezeu şi care deosebesc rămăşiţa credincioasă a creştinilor, în timpul de azi al decăderii de la adevărata credinţă (Iuda 3). Dacă avem cunoştinţa că avem “puţină putere” aceasta nu este o scuză ca să trăim în indiferenţa şi lâncezeala zilelor noastre. Această “puţină putere” este tot o judecată a lui Dumnezeu pentru că nu am rămas statornici. Cei credincioşi cu adevărat ştiu că au puţină putere dar aceasta îi face dependenţi de Domnul şi Cuvântul Său. Dacă există o astfel de gândire în adunare, starea este bună.

Faţă de dezbinările care sunt în creştinism şi faţă de cultul personalităţii care a cuprins pe mulţi creştini noi ne manifestăm tristeţea, dar vrem să stăm în starea filadelfiană ţinându-ne strâns de ceea ce a fost la început şi nu vrem cu nici un chip să înfrumuseţăm strângerile noastre laolaltă aşa cum ar fi gata firea pământească să ne dicteze. Fiecare personalitate şi independenţă este în contradicţie cu ceea ce Domnul a găsit în Filadelfia. Se poate întâmpla ca cei care vor să meargă pe cale cu seriozitate în supunere şi smerenie după Cuvântul lui Dumnezeu, să fie numiţi de ceilalţi că sînt mândri şi ca vor să se înalţe mai presus, dar este foarte important dacă Dumnezeu nu găseşte aceste păcate în viaţa lor (1 Petru 4.12-16). Şi lui Ghedeon i-a fost spus: “Du-te cu puterea aceasta pe care o ai''. De aceea şi noi să mergem pe calea Scripturii în cunoştinţa că nu putem nimic, dar Domnul poate totul. A păstra Cuvântul răbdării Sale şi Numele Său să fie dorinţa inimii noastre. El vine în curând.


Sursa AICI

marți, 8 mai 2012

Cuvântul sculptează!

8 MAI

Au aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s-a aşezat în mijlocul lor.

Luca 22.55

Petru şedea în mijlocul duşmanilor Domnului Isus şi se încălzea la focul pe care l-au aprins ei. Această istorisire este scrisă pentru avertizarea noastră. Domnul Cristos Îl roagă pe Tatăl: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău” (Ioan 17.15). În Psalmul 145.20 noi citim: „Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc."

Pentru aceasta e nevoie să fim în prezenţa lui Dumnezeu şi să umblăm în dragostea Lui. Noi suntem mereu în atingere cu oamenii din lume, fie la serviciul nostru, fie în casă sau în altă parte, şi este foarte important dacă în relaţiile cu ei ne deosebim printr-un caracter înalt şi sfânt.

Dacă, de exemplu suntem invitaţi într-o familie la masă, atunci plecăm capul ca să mulţumim Domnului pentru darurile primite de la El? Putem să-I mulţumim oriunde şi pentru orice ne-a dat El? Ce trist dacă acest lucru nu se face din cauza fricii sau a ruşinii faţă de oameni.

Avem o nevoie imperioasă să ne îmbărbătăm, să ne înştiinţăm despre feluritele primejdii care se nasc din viclenia şi lucrarea Satanei şi care se arată mai ales în ultima vreme. De-am fi tot timpul în rugăciune cu psalmistul care se roagă stăruitor: „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşerte, înviorează-mă în calea Ta!" (Ps. 119.37).

Să ocolim casele şi căminele vecinilor noştri unde Numele Domnului Isus nu este slăvit. Chiar şi cei mai apropiaţi cunoscuţi ai noştri pot să constituie o primejdie pentru noi şi copiii noştri, când cei cu care ne întâlnim nu cunosc frica de Domnul. Este mai bine singuratic dar în comuniune cu Domnul, decât să fim prieteni cu lumea.

Cu cât legătura mea cu Tatăl va fi mai adâncă, cu atât voi şti mai bine ce este lumea. Acesta este felul lui Dumnezeu de a ne învăţa. Cu cât vă veţi bucura de dragostea Tatălui, cu atât vă veţi depărta de lume.


Sursa AICI