Cadouri fragile

Odata, la o margine de lume, traia un artist foarte talentat si intelept. Maestrul adora copiii si ii facea o placere deosebita sa le ofere cadouri incantatoare – lucrusoare mici, facute cu o pasiune deosebita, foarte frumoase, dar extrem de fragile!
Oricat de mult se straduiau copii sa fie grijulii cu noile jucarii, in scurt timp frumoasele cadouri se spargeau zgomotos, transformandu-se in mii de cioburi. Micutii plangeau cu mare tristete. Peste catva timp, batranul intelept le oferea iarasi alte daruri minunate, ametitor de frumoase, dar si mai fragile!
Intr-o zi parintii copiilor, coplesiti de drama ce se desfasura sub ochii lor, au batut la usa batranului:
- Maestre, stim ca esti foarte intelept si ca doresti copiilor nostri numai bine, dar nu intelegem de ce le faci astfel de cadouri, care sunt intr-adevar incantatoare, dar mult prea fragile!
Atunci, batranul le raspunse zambind:
- Peste cativa ani, cineva le va oferi inima sa si atunci vor sti cum sa se poarte cu ea.

Intre bucuria de a primi lucruri mici, frumoase, dar fragile si tristetea de a le pierde intr-o clipa, in timp vor invata sa fie mult mai atenti si sa aprecieze mult mai mult darurile de nepretuit!

Sursa: http://sfantatreimebc.org/pictura/?cat=32&paged=5

Câteva lucruri despre care Dumnezeu te va întreba

- Dumnezeu nu te va intreaba ce fel de masina ai condus, dar te va intreaba cati oameni ai condus cu ea atunci cand aveau nevoie de un mijloc de transport.
- Dumnezeu nu te va intreaba cati metri patrati are casa ta, dar te va intreaba cati oameni au fost bine primiti in casa ta.
- Dumnezeu nu te va intreaba despre hainele la moda pe care le ai in dulap, dar te va intreaba pe cati oameni nevoiasi i-au imbracat aceste haine.
- Dumnezeu nu te va intreaba ce pozitie sociala ai avut, dar te va intreaba cum te-ai comportat cu ceilalti.
- Dumnezeu nu te va intreaba cate proprietati si bunuri materiale ai avut, dar te va intreaba cum ti-au condus acestea viata.
- Dumnezeu nu te va intreaba care a fost salariul cel mai mare pe care l-ai avut, dar te va intreaba ce compromisuri ai facut pentru a-l obtine.
- Dumnezeu nu te va intreaba cat de mult ai muncit peste program la servici, dar te va intreaba cat de mult ai “muncit peste program” cu familia si pentru cei dragi.
- Dumnezeu nu te va intreaba cata lume te-a recomandat, dar te va intreaba pe cati ai recomandat tu la randul tau.
- Dumnezeu nu te va intreaba ce meserie ai avut, dar te va intreaba daca ai schimbat meseria dupa cea mai buna abilitate a ta.
- Dumnezeu nu te va intreaba ce ai facut sa te ajuti, dar te va intreaba ce ai facut sa iii ajuti pe ceilalti.
- Dumnezeu nu te va intreaba cati prieteni ai avut, dar te va intreaba pentru cati oameni ai fost un adevarat prieten.
- Dumnezeu nu te va intreaba cum ti-ai aparat drepturile, dar te va intreaba cum ai aparat drepturile altora.
- Dumnezeu nu te va intreaba ce vecini ai avut, dar te va intreaba ce fel de vecin ai fost tu lor.
- Dumnezeu nu te va intreaba ce culoare a avut pielea ta, dar te va intreaba ce fel de caracter ai avut.
- Dumnezeu nu te va intreaba de cate ori vorbele tale au spus adevarul, dar te va intreaba de cate ori nu l-au spus.

Sursa: http://sfantatreimebc.org/pictura/?cat=32&paged=5

Cele 7 minuni ale lumii antice

Proiectul „Fenomenul Pitești” la Timișoara și Oradea

Miercuri, 16 martie, de la ora 17.30 timişorenii sunt invitaţi la Muzeul de Artă (Piaţa Unirii nr. 1) la lansarea filmului „Demascarea”, a cărţii „Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate” (ediţia a II-a) şi a site-ului www.fenomenulpitesti.ro, în prezenţa istoricului Alin Mureşan. La eveniment vor mai participa scriitorul Smaranda Vultur şi fostul deţinut politic Petru Cojocaru, unul dintre personajele documentarului „Demascarea”. Cei interesaţi vor putea achiziţiona de la faţa locului atât filmul, cât şi cartea la oferte speciale, dar şi pachete promoţionale carte+film la doar 30 RON. Joi, 17 martie, proiectul va fi lansat şi în Oradea, la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”, de la ora 17, în prezenţa lui Alin Mureşan şi a istoricilor Corneliu Crăciun şi Gabriel Moisa.
Sperăm ca în scurtă vreme să putem anunţa şi o proiecţie publică a documentarului „Demascarea” pentru începutul lunii aprilie în Bucureşti, în prezenţa supravieţuitorilor şi a autorilor filmului.

Calendar evenimente:

16.03.2011, ora 17.30 – Timişoara, Muzeul de Artă (Piaţa Unirii nr. 1)
17.03.2011, ora 17.00 – Oradea, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” (Str. Armatei Române nr. 1/A) Telefon: 0259-431257, 0359-800363, 0359-800368

Sursa: http://www.fenomenulpitesti.ro/evenimente

Pontiful deplânge situaţia din Japonia

Papa Benedict al XVI-lea şi-a reînnoit solidaritatea spirituală cu populaţia Japoniei în urma cutremurului de magnitudine 9 şi care a provocat un tsunami ce a lăsat în urmă 1.600 de morţi şi 10.000 de dispăruţi. Cutremurul a lovit vineri la aproximativ 130 km de coasta Sendai, la nord de Tokyo, fiind urmat de un tsunami de 10 metri, ce a curăţat totul în drumul său, inclusiv case, infrastructuri, nave, maşini şi ferme. Premierul nipon, Naoto Kan, a declarat că acest dezastru aruncă ţara în cea mai gravă criză de după cel de-al doilea război mondial.

După rugăciunea Angelus de la amiază, cu pelerinii din Piaţa San Pietro, Sfântul Părinte a afirmat că “imaginile tragicului cutremur şi a tsunami-ului care a urmat în Japonia m-au întristat profund”. “Aş dori să îmi reafirm solidaritatea spirituală cu dragul popor al acestei ţări, care luptă acum cu efectele calamităţilor cu demnitate şi curaj. Mă rog pentru victime şi pentru familiile lor şi pentru toţi cei care au suferit datorită acestor triste evenimente. Îi încurajez pe toţi cei care, cu disponibilitate lăudabilă, se pregătesc să ajute. Rămânem uniţi în rugăciune. Dumnezeu vă este alături!” În saluturile în limba engleză, Papa a cerut din nou rugăciuni “pentru victimele recentei catastrofe din Japonia”. Şi a adăugat: “Fie ca cei afectaţi să fie mângâiaţi şi ca cei care lucrează în operaţiunile de salvare să fie întăriţi în eforturile lor, asistând curajosul popor japonez.”

Oficialii niponi se plâng că pe lângă criza de alimente şi adăposturi pentru victime, au şi o gravă problemă de electricitate. Se impune o pauză de trei ore fără curent electric pe zi, poate chiar timp de câteva săptămâni.

Sursa: http://www.catholica.ro/2011/03/13/pontiful-deplange-situatia-din-japonia

Doi candidaţi pentru scaunul de Mitropolit la Cluj

14.03.2011, Cluj (Catholica) - Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului s-a întrunit în şedinţă specială, luni, 14 martie 2011 la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Clujului, pentru desemnarea candidaţilor pentru scaunul vacant de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului.

În conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române privitoare la alegerea de mitropolit, membrii sinodului Mitropolitan i-au desemnat prin vot secret pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop ANDREI al Alba Iuliei şi Preasfinţitul Părinte Episcop vicar IRINEU BISTRIŢEANUL, candidaţi la scaunul vacant de Arhiepiscop şi Mitropolit al Clujului. Numele celor doi ierarhi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan vor fi prezentate membrilor Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, care se va întruni în şedinţă de consultare cu membrii Sinodului mitropolitan, marţi, 15 martie 2011, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca.

În cazul în care se consideră necesar, Adunarea eparhială şi membrii de drept pot cere completarea listei ierarhilor candidaţi, cu încă un ierarh, ales din lista candidaţilor eligibili, întocmită de Cancelaria Sfântului Sinod. Lista finală a candidaţilor va fi înaintată Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţă de lucru, vineri, 18 martie 2011, la reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege, prin vot secret, pe viitorul Mitropolit al Clujului. (Biroul de presă al Arhiepiscopiei Clujului, pr. Bogdan Ivanov)

Sursa: http://www.catholica.ro/2011/03/14/doi-candidati-pentru-scaunul-de-mitropolit-la-cluj

"Mai ajunge cineva in Rai in vremurile noastre?"

Aceasta e o intrebare pe care mi-a pus-o deunazi un tanar rebel. Am crezut ca-i doar o intrebare aruncata retoric in discutie, insa m-am convins repede ca interlocutorul meu cauta sincer un raspuns. Oare ce stare sufleteasca se poate ascunde in spatele unui suflet de adolescent care intreaba astfel de lucruri? Cu siguranta o cumplita deznadejde, o mare lehamite pentru starea de decadere morala in care se afla cei mai multi din cei ce poarta numele de crestini. Inca un strigat disperat al unui tanar razvratit. Inca un adolescent revoltat. Noi, teologii, vrem sa-i convertim pe acesti tineri, sa le schimbam mentalitatea; eu insa cred ca mai intai ar trebui sa-i cunoastem, sa-i intelegem. Cu cei ce au alte mentalitati e bine sa dialogam, sa cautam puncte comune. Personal cred in sinceritatea multor tineri razvratiti � ca unul care am fost asemenea lor. M-am convins in timp ca toti cei revoltati au ceva de spus, au un mesaj de transmis. Ei nu vor sa fie simpli spectatori, ci actori principali, vor sa fie bagati in seama, sa se tina cont si de parerile lor; ii supara letargia in care se complace o tara intreaga, sunt smintiti, sunt deznadajduiti, unii, iata, chiar cred ca nu mai e loc pentru muritori in ceruri. Altfel spus, ei cred ca nici Bunul Dumnezeu, oricat ar fi El de bun, nu ne poate accepta astfel, nu poate accepta letargia noastra.

Viata in Hristos se aseamana, dintr-un anumit punct de vedere, cu strigatul revoltei adolescentine. Si adolescentii razvratiti, si crestinii iubitori de Hristos sunt nemultumiti de cele ale lumii, si unii si ceilalti cauta mai mult decat poate oferi lumea. Tinerii, care de obicei traiesc dupa legile firii cazute, dupa mentalitatile hedoniste ale lumii de azi, se simt neimpliniti. Sunt nefericiti, dar gandesc ca nu-s lepadati de la fata lui Dumnezeu. Pe noi pe toti deopotriva ne cauta Domnul. Ne cauta pentru ca ne iubeste, pentru ca El vrea sa traiasca in noi, si noi sa traim in El.

- "Mai ajunge cineva in Rai?" (Sa-i spunem generic Rai, putem sa-i spunem insa si fericire vesnica, sanul lui Avraam, imparatia cerurilor, locul dreptilor, desi invatatura eshatologica face cateva distinctii intre termeni).

- Da, mai ajung oameni in Rai. Pentru ca Hristos, prin gura Sa nemincinoasa ne zice: In casa Tatalui Meu multe locasuri sunt. Iar de nu, v-as fi spus. Ma duc sa va gatesc loc (Ioan 14, 2). Incredintati sa fim cu totii ca Hristos ne-a gatit loc. Da, fiecare dintre noi are un loc in Rai. Noi trebuie nu sa ne castigam un loc in Rai, ci sa nu-l pierdem pe cel pe care-l avem deja. Nu-l vom pierde daca vom implini faptele milei trupesti si sufletesti, dupa cuvantul Scripturii: Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit; Gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine. Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine? Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut (Matei 25, 34-40).

Spun toate acestea tanarului... Imi raspunde:

- "Suna interesant".

Intrebarea lui mi s-a parut varianta disperata a intrebarii puse de tanarul bogat Mantuitorului Hristos: Bunule Invatator, ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica? (Matei 19, 16). Mi s-a parut greu cuvantul lepadarii de lume pe care Hristos il pune inaintea tanarului din Evanghelie; greu si cuvantul cu care se adreseaza Mantuitorul Sfintilor Apostoli dupa plecarea tanarului: Si oricine a lasat case sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau femeie, sau copii, sau tarine, pentru numele Meu, inmultit va lua inapoi si va mosteni viata vesnica (Matei 19, 29), de aceea am evitat a-l pune inaintea interlocutorului meu; mai ales ca tanarul razvratit ce mi-a pus intrebarea nu parea a fi pazit din tineretile lui poruncile ca cel din Evanghelie. Sau poate ca le pazise, dar slabiciunea firii mele m-a facut sa nu vad acest lucru...

Totusi tanarul parca dorea mai mult, voia sa mai auda cuvant mantuitor pentru sufletul sau. Astfel de situatii fiind foarte rare astazi, nu trebuiesc lasate nevalorificate. De aceea ii mai spun ca trebuie sa creada drept, sa lupte impotriva pornirilor pacatoase, sa nadajduiasca in Inviere. Ii mai spun tanarului ca exista o cale imparateasca, care ne duce direct in Rai, mai mult decat atat, ne anticipeaza viata Raiului inca pe pamant fiind.

- "Asta-i chiar foarte interesant! Care este Calea aceasta?"

- "Calea Liturghiei si a Impartasirii cu Sfintele Taine. De fapt este una si aceeasi cale, pentru ca scopul principal al Liturghiei este sfintirea credinciosilor, adica impartasirea acestora cu Sfintele Taine." Incerc o talcuire pe scurt a Liturghiei, a principalelor ei momente, macar ca-s neputincios.

- "Am mers de mai multe ori la biserica, dar n-aveam habar de aceste lucruri".

Din pacate acesta e un trist adevar, putini cunosc valoarea Sfintei Liturghii chiar si din cei ce participa regulat la slujbele Bisericii. Stim ca Hristos este de fata in Sfantul Altar, stim ca Se aduce pe Sine Jertfa in chip sacramental, sub infatisarea vazuta a painii si a vinului, de-a pururi si pretutindeni unde sunt altare crestine. Spunea candva Parintele Arsenie Papacioc: "Si daca ar fi cu putinta sa se vada cerurile deschise, nu s-ar putea vedea mai mult in cer, de cum este in Sfantul Altar, la Sfanta Liturghie". Acest Hristos, care imprumuta in Liturghie chipul, glasul si miscarile preotului (dupa cum spun liturgistii), ne da noua Scumpul Sau Trup si Cinstitul Sau Sange ca o arvuna, ca o pregustare, ca o anticipatie a bucuriei din Imparatia lui Dumnezeu, umpland de bucurie si de veselie inimile noastre.

- "Da, oamenii vremurilor de azi mai ajung in Rai, dar ca sa te simti acasa in Rai, trebuie sa te fi simtit acasa in Biserica lui Hristos. Daca Liturghia, care-i Cerul pe pamant, nu ne va fi familiara, atunci in zadar nadajduim ca Raiul ne va fi familiar".

Sa nadajduim ca nu ne vom pierde, sa nadajduim ca si slujitorii altarului care spun dupa ce se impartasesc: "da-ne noua sa ne impartasim mai deplin in ziua cea neinserata a Imparatiei Tale".

E un coltisor de rai pentru fiecare, gatit pentru noi de la intemeierea lumii, asa ne spune Cel care ne-a zidit si ne-a mantuit pe noi.

Sursa: http://www.laurentiudumitru.ro/carti.php?id=2&cap=49