Cuvântul sculptează!

3 Noiembrie – Pariu

Doi prieteni serveau o cafea la un bar. În acel moment începură ştirile de seară la televizor. Una dintre ştiri vorbeşte despre un sinucigaş care, aflat pe marginea acoperişului unui bloc cu cincisprezece etaje, stă pe punctul de a sări.

Atunci, unul dintre prieteni spuse:

-«Pun pariu pe o sută de euro că tipul nu se aruncă.»

-«S-a făcut!»

Câteva clipe după aceea se putea vedea cum omul se aruncă în gol şi se face praf. Pierzătorul scoate o bancnotă de o sută de euro şi i-o dă celuilalt.

Însă acesta îi spune:

-«Nu te deranja. De fapt, eu am văzut faza deja la ştirile de la amiază.»

-«Şi eu! Dar nu credeam că tâmpitul acela se va arunca din nou!»

Fără îndoială, bietul sinucigaş nu putea să se arunce pentru a doua oară dacă deja s-a zdrobit prima dată. „Este stabilit ca oamenii să moară o singură dată şi ca după aceea să aibă loc judecata” (Evrei 9,27). Ceea ce am vrea să schimbăm, să rectificăm, trebuie să o facem dinainte: nu există o a doua oportunitate.

Această realitate, mai mult decât tragică, rezultă a fi stimulantă. Dacă ar fi mai multe oportunităţi, viaţa ar fi lipsită de importanţă. Un meci care nu are retur, care este decisiv, este mai valoros şi pasionant decât altele la care se poate spera în revanşa din retur.

Lucrul grandios din această viaţă a noastră e că în ea ne jucăm, pe o singură carte, întreaga noastră veşnicie.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

2 Noiembrie – După simptoame

Într-o zi Pepito se îmbolnăvi iar mama lui îi ceru să rămână la pat, cât timp ea va chema doctorul. În aşteptarea sosirii doctorului îi dădu o carte despre crearea lui Adam şi a Evei pentru ca să o citească.

După ceva vreme sosi doctorul şi-l întrebă pe puşti:

-«Unde te doare, Pepito?»

Arătând spre coaste îi spuse:

-«Ah, aici domnule doctor! Aici mă doare tare. Cred că am să am o soţie.»

Biblia ne relatează crearea primilor noştri părinţi în formă populară şi poetică: Adam făcut din pământ şi Eva dintr-o coastă a lui Adam. Amândoi sunt rodul iubirii lui Dumnezeu. Aceasta este originea bărbatului şi a femeii: început egal şi demnitate egală.

Originea reală a bărbatului – şi a femeii – nu este praful pământului, ci iubirea lui Dumnezeu. Acesta este, totodată, şi destinul amândurora. Venim de la Dumnezeu şi la Dumnezeu mergem.

Nu praful pământului este raţiunea noastră de a fi. Tocmai pentru aceasta nu putem afla pe pământ deplina satisfacere a dorinţelor noastre. Doar Dumnezeu poate să ne umple, întrucât de la El venim şi la El ne întoarcem. A muri înseamnă a ne întoarce acasă.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Greşeli frecvente în tratarea gripei (Adevărul)

Remedii imbatabile pentru întărirea sistemului imunitar (Gândul)

Secretele celor mai rare culori de ochi din lume (Evenimentul zilei)

5 motive pentru care ne îngrăşăm în perioada rece (EVZ)

Identifică şi tratează corect: cele mai frecvente 5 tipuri de dureri de cap (Gândul)

Nu bei suficientă apă? Rişti să faci diabet! (Adevărul)

Google ar putea cumpăra Yahoo! (Gândul)

Sursa: www.semneletimpului.ro/stirescurta

Cuvântul sculptează!

1 Noiembrie – Mai târziu

O doamnă, în vârstă de 94 de ani, locuieşte împreună cu una din fiicele sale căsătorită şi, la rându-i, cu copiii deja căsătoriţi. Într-o după amiază fiica şi soţul o găsesc pe bătrâna mamă plângând. Se speriară tare şi o întrebară ce se petrece:

-«Ţi-e rău? Te doare ceva?»

-«Nu, nu mă doare nimic.»

-«Atunci, te-am supărat cu ceva?»

-«Nu, nicidecum! Din contra, mă trataţi foarte bine şi cu multă dragoste.»

-«Atunci, de ce plângi?»

-«Mă gândeam la ce va fi de mine când voi veţi muri.»

Ştim că trebuie să murim însă, de obicei ni se pare că va fi foarte târziu, că moartea este încă destul de departe.

Ştim că moartea este sigură, dar nu ştim când. Aceasta ar trebui să ne stimuleze la a fi mereu pregătiţi. A o lăsa pe mai târziu înseamnă a ne amăgi pe noi înşine.

Astăzi! Pentru că astăzi poate să fie ultima zi. Astăzi trebuie să fiu în pace cu Dumnezeu şi în pace cu toţi oamenii.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cina în familie, protecție sigură pentru adolescenți

Promiscuitatea sexuală, abuzul de droguri, suicidul și renunțarea la școală sunt doar câteva dintre comportamentele periculoase ale tinerilor care pot fi prevenite printr-o metodă incredibil de simplă: mesele în familie.

Potrivit unui editorial semnat de Chuck Colson pe portalul LifeSiteNews, mesele în familie pot acționa, neintenționat, ca adevărate cursuri de prevenire a comportamentelor dăunătoare ale adolescenților.

Autorul citează rezultatele unui studiu efectuat de National Center on Addiction and Substance Abuse de la Columbia University. Conform documentului, adolescenții care cinează împreună cu părinții lor de maxim trei ori pe săptămână sunt de patru ori mai predispuși să fumeze, de două ori mai presidpuși să bea și de 2,5 ori mai predspuși să fumeze marijuana și de patru ori mai predispuși să spună că vor folosi drguri în viitor, decât cei care iau cina cu părinții lor de cinci până la șapte ori într-o sătămână.

Studiul National Longitudinal Study on Adolescent Health, despre care Colson scrie că este „cel mai amplu studiu despre adolescenți" susține în mod similar că adolescenții care iau cina în mod regulat împreună cu părinții lor, sunt mai puțin atrași de comportamentele dăunătoare.

Aproximativ 14% dintre adolescenții de 12-14 ani care nu mănâncă împreună cu părinții de cel puțin cinci ori pe săptămână au mărturisit că beau alcool mai mult de o dată pe lună, a arătat studiul. În schimb doar 7% dintre cei care iau cina cu părinții de mai mult de cinci ori pe săptămână consumă alcool mai des de o dată pe săptămână.

Un procent surprinzător de 27% dintre copiii de 12-14 ani care nu cinează regulat cu părinții spun că se gândesc la sinucidere, comparativ cu doar 8% dintre cei care iau regulat masa împreună cu părinții lor.

Între adolescenții de 17-19 ani, s-a observat că 68% dintre cei care nu sunt sub influența cinei cu părinții au avut deja relații sexuale, comparativ cu 49% dintre cei care iau cina în familie.

„Cinele în familie sunt vitale - nu doar pentru hrana fizică, ci și pentru întărirea relațiilor și pentru învățare," conchide Colson.

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stiri/Cina-in-familie--protectie-sigura-pentru-adolescenti-4459.html

Cuvântul sculptează!

31 Octombrie – Fraternitate

Tazio Nuvolari, automobilist italian şi unul dintre cei mai importanţi piloţi de curse între anii 1930-1940, era un om îndrăgostit foc de maşina lui. Odată se plimba pe străzile Milanoului când un copil aruncă cu o piatră care lovi caroseria elegantei sale maşini. Tazio opri îndată, se adresă copilului şi, certându-l, îl întrebă:

-«De ce, naiba, ai făcut-o?»

Copilul îl luă de mână şi, plângând, îi răspunse:

-«Domnule, am încercat să opresc multe maşini dar niciuna nu a oprit. Am căutat să atrag atenţia oamenilor, dar fiecare îşi vedea de treaba lui. Am nevoie de ajutor, pentru că fratele meu a căzut din căruţ şi nu pot să-l ridic. De aceea am aruncat cu piatra în maşina dumneavoastră, pentru că ştiam că veţi opri ca să mă bateţi.»

Nuvolari îl îmbrăţişă pe copil şi se duse până la locul unde se afla fratele, îl ajută să se ridice din nou în scaunul său cu rotile, întrucât era paralitic, şi-i luă pe amândoi la cină.

Două atitudini: oamenii care „îşi vedea fiecare de treaba lui” neştiind despre durerea şi nevoia aproapelui şi micuţul care „ştiam că veţi opri ca să mă bateţi”. Nu-l interesează că va fi bătut de vreme ce fratele său va fi ajutat.

A ajuta, atunci când nu costă, este uşor. A ajuta cu preţul propriului sacrificiu şi al propriei dureri este eroic.

În care dintre aceste două atitudini mă recunosc pe mine însumi?

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

30 Octombrie – Cantinflas

O dată, o doamnă mexicană bogată dori să ofere un ospăţ omagial lui Cantinflas. Strânse în casa sa toată floarea şi spuma din capitală: intelectuali, politicieni, artişti, bancheri… Totul era pregătit pentru invitatul de onoare. Însă Cantinflas nu venea de nicăieri, deşi fusese prin casă cu o oră mai devreme. Intră un invitat întârziat şi-i spuse stăpânei casei:

-«Doamnă, tocmai m-am întâlnit cu Cantinflas acum mai puţin de cinci minute. Cât pe ce să dea peste mine.»

-«Cum aşa?»

-«Mergea pe motocicleta pe care dumneavoastră aţi făcut-o cadou copiilor, cu doi dintre ei.»

Doamna rămase perplexă preţ de câteva minute după care exclamă:

-«Lăsaţi-l. Când or obosi s-or întoarce ei acasă. Cantinflas este ca un copil. Ia viaţa altora mai în serios decât pe a lui.»

„Ia viaţa altora mai în serios decât pe a lui”. Acest lucru este creştinesc şi sănătos. Cel care se închide în preocupările şi problemele sale îşi pune pe spinare o povară apăsătoare. Este foarte sănătos să deschizi fereastra şi să te apleci către problemele celorlalţi. Aceasta lasă să intre puţin aer proaspăt în vieţile noastre. Uitarea de sine este o exigenţă creştină. În acelaşi timp este stimulatoare şi uşurează propria greutate. A ne învârti în jurul nostru ajunge să fie ameţitor.

Ce capacitate am de a mă gândi la ceilalţi?

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro