Iubirea exagerată de sine, cultul pronunțat
pentru propria personalitate și sentimentul că totul ni se cuvine sunt
câteva dintre aspectele care caracterizează „epidemia de narcisism" ce
se răspândește, în special printre tineri. De ce? „Noi am crescut într-o
vreme în care viața se învârte doar în jurul sinelui", este de părere
scriitorul Andrew Cohen, comparând generația sa (baby-boom) cu cele anterioare.
Încă
de când era copil, cei din jurul său i-au insuflat această atitudine
centrată asupra propriei persoane, povestește Cohen pentru Big Think.
De la părinții care i-au oferit libertatea de a face orice îi crea
plăcere și fericire până la profesorii din școală, „niciunul nu mi-a
spus că poate am o obligație de a-i ajuta pe cei mai puțin avantajați
decât mine".
Cohen consideră că narcisismul poate fi
descris ca o „epidemie culturală", iar persoanele caracterizate de
această trăsătură „se uită întodeauna la imaginea lor în oglinda
propriei minți".
Milenialii — generația cea mai „lovită" de microbul narcisismului?
Experții
au observat că Generația milenialilor sau Generația Y (persoanele
născute în perioada anilor '80 și '90), se distinge prin personalitatea
narcisistă, concentrată asupra cultului propriei persoane. Potrivit
cifrelor publicate de Insititutul Național de Sănătate din SUA,
persoanele de 20 și ceva de ani au un risc chiar și de trei ori mai mare
de a dezvolta tulburări de personalitate narcisistă, în raport cu cei
care au peste 65 de ani, scrie TIME.
Și alte studii
au scos în evidență faptul că Generația milenialilor este tot mai
concentrată asupra sinelui și mai puțin interesată de lucrurile din jur
și de binele colectiv. O cercetare publicată în Journal of Personality and Social Psychology
arăta că implicarea în acțiuni caritabile sau cauze sociale, politice
sau ecologice ori aspirarea către o profesie centrată pe ajutorare sunt
lucruri care nu prezintă un interes crescut pentru tinerii Generației Y.
Pe de altă parte, interesele lor se concentrează în jurul imaginii, a
bunurilor materiale și a faimei.
Consecințele acestui mod de gândire se văd mai târziu, susține
prof. Paul Harvey, de la Universitatea din New Hampshire. El este de
părere că acest „sentiment de umflare în pene a sinelui", care
caracterizează tânăra generație se va transforma în „așteptări
nerealiste" și „dezamăgire cronică".
Cine e de vină pentru răspândirea narcisismului?
„Creșterea
narcisismului pare că s-a accelerat aproximativ după 2005 sau 2006,
ceea ce corespunde perioadei apariției site-urilor de socializare", a
declarat pentru Catalyst prof. Jean Twenge, autoarea cărții Generation Me: Why Today's Young Americans Are More Confident, Assertive, Entitled--And More Miserable Than Ever Before.
Legătura
dintre mediul online și cultul personalității pare îndreptățită, dacă
luăm în considerare popularitatea de care s-a bucurat termenul „selfies" anul trecut, când a fost desemnat „cuvântul anului"
de Oxford Dictionaries. Trendul este privit de mulți drept o expresie a
vanității. Mulți văd selfie-urile ca acte de egocentrism și ca strigăte
după atenție", a declarat dr. Pamela Rutledge, directorul Organizației
Media Psychology Research Centre din Boston, pentru BBC.
Alții o percep însă ca o formă de exprimare și un mod de a spune o
poveste. „Este mai degrabă legat de un moment și de o poveste decât de o
fotografie. Nu are legătură cu a fi frumos", a declarat Frédéric della
Faille, fondatorul serviciului de photo-sharing Frontback, pentru NY Times.
Prof.
asistent Shawn Bergan, de la Universitatea de Stat Appalachian, care a
analizat asocierea dintre personalitatea narcisistă a tinerilor Y și
utilizarea rețelelor sociale, nu este însă de acord că aceste canale
online au încurajat atitudinea narcisistă între tineri. „Cercetarea
noastră sugerează că folosirea rețelelor de socializare nu este un
indicator al narcisismului, ci un produs al timpurilor", susține Bergan,
citată de Discovery.
Pe
baza dovezilor existente din domeniul psihologiei, cu privire la
dezvoltarea psihică a copiilor, ea a explicat că personalitatea este
instaurată la vârsta de 7 ani. Totodată, ea argumentează că un individ
își poate crea un cont pe Facebook doar după 13 ani, iar majoritatea
userilor acestei rețele au peste 18 ani. În plus, experta adaugă că
„ceea ce nu este luat în considerare e faptul că acel copil tăcut și
umil întâlnit pe stradă folosește, de asemenea, Facebook".
Nu numai evoluția tehnologică are putere de influență asupra dezvoltării narcisismului. Prof . Twenge este de părere că atitudinea centrată asupra propriei persoane a fost promovată și de alți factori, precum modelele promovate de media, educația de acasă sau accesibilitatea creditelor bancare.
Părerea sa este împărtășită și de
David French, consilier senior la Centrul American de Drept și Justiție
din SUA, într-un articol pentru Christian Post.
El pune atitudinea egoistă și narcisistă a tinerilor pe seama
învățăturilor oferite de părinți, dar și pe fondul creșterii creditelor
la bănci, un fenomen care le-a arătat că oricine poate obține cu
ușurință ceea ce-și dorește, chiar dacă nu își permite.
Deși este important ca fiecare dintre noi să învețe să se accepte și să fie fericit cu el însuși,
experții în domeniu subliniază pericolele pe care le ascunde depășirea
granițelor acestei iubiri de sine, către narcisism. Așa cum sublinia
Andrew Cohen, tendința de a considera că toate lucrurile se învârt în
jurul propriei persoane poate conduce la crearea unor „relații
materialiste" atât cu cei din jur, cât și cu viața.
